Paduri seculare de fag din Maramures, inscrise in Patrimoniul Mondial UNESCO

Reclame home 2
Reclame home 2
Reclame home 2
Reclame home 2
Reclame home 2

Mai multe paduri seculare de fag din Romania si din alte 11 tari europene au fost incluse vineri, la Cracovia, pe Lista Patrimoniului Mondial al UNESCO, conform unui comunicat al Comitetului Patrimoniului Mondial al UNESCO postat pe site-ul organizatiei, informeaza AGERPRES.

In comunicat se precizeaza ca a fost aprobata extinderea sitului de patrimoniu “Paduri primitive de fag din Carpati si Paduri antice de fag din Germania” (“Primeval Beech Forests of the Carpathians and the Ancient Beech Forests of Germany”), care cuprindea paduri din Germania, Slovacia si Ucraina, cu zone de padure seculara de fag aflate in 12 tari: Albania, Austria, Belgia, Bulgaria, Croatia, Germania, Italia, Romania, Slovacia, Slovenia, Spania si Ucraina. Denumirea noului sit de patrimoniu a fost schimbata in “Paduri de fag antice si primitive din Carpati si alte regiuni ale Europei” (“Ancient and Primeval Beech Forests of the Carpathians and Other Regions of Europe”).

Padurile vizate din Romania sunt cele de Izvoarele Nerei, Cheile Nerei-Beusnita, Domogled-Valea Cernei (Caras Severin), Masivul Cozia, Lotrisor (Valcea), Codrul secular Sinca (Brasov), Codrul secular Slatioara (Suceava), Grosii Tiblesului si Strambu Baiut (Maramures), conform UNESCO.

Aceasta extindere transfrontaliera a sitului de patrimoniu amintit a fost salutata, printr-o postare pe contul sau de Facebook, de catre senatorul USR Vlad Alexandrescu, seful delegatiei romane la cea de-a 41-a sesiune a Comitetului Patrimoniului Mondial de la Cracovia, ale carei lucrari continua pana in 12 iulie.

“Este o mare victorie pentru conservarea padurilor de fag din Romania, o lovitura hotaratoare data taierilor de paduri ilegale si un mare pas inainte catre a obliga autoritatile romanesti la imbunatatirea managementului padurilor, un capitol neglijat sau supus de-a lungul anilor unor nenumarate abuzuri”, a scris Vlad Alexandrescu pe pagina sa de Facebook.

De la sfarsitul ultimei Ere Glaciare, padurile europene de fag s-au raspandit de la cateva “insule” izolate in Alpi, Carpati, Pirinei si zona Mediteraneana, ajungand sa domine in doar 4.000 de ani arealul Europei centrale. Aceasta extindere este legata de flexibilitatea si toleranta la diferite conditii climatice si geografice a fagului, conform site-ului UNESCO.

Padurile virgine sunt ultimele zone in care natura supravietuieste in forma sa pura, fara niciun fel de interventie umana. Aceste paduri sunt ecosisteme stabile, in care traiesc pana la 13.000 de specii, si ele reprezinta 65% din padurile virgine ramase pe continent (exceptand Rusia).

Muntii Carpati adapostesc ultimele mari paduri primitive de fag din Europa. Incepand cu sfarsitul ultimei Ere Glaciare, aceste paduri s-au dezvoltat netulburate. Arbori ce au ajuns si la peste 50 de metri inaltime domina peisajul acestor paduri. Rasi, lupi si ursi populeaza inca acest areal salbatic, iar specii pe cale de disparitie ale florei si faunei si-au conservat in Carpati diversitatea genetica.

Print Friendly, PDF & Email
Reclame home 1
Reclame home 1

Related posts

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Reclame home 2
Reclame home 2
Reclame home 2
Reclame home 2
Reclame home 2