Pandemia de coronavirus era cât pe ce să nu se petreacă

Reclame home 1
Reclame home 1

Pandemia de coronavirus era cât pe ce să nu se petreacă, arată datele unui nou studiu, citat de CNN. Cercetătorii care studiază când și cum a apărut virusul în China au calculat că prima infectare la om a avut loc cel mai devreme în octombrie 2019. În plus, modelul lor a mai arătat ceva: virusul avea șanse mici să declanșeze o pandemie.

Doar ghinionul și un cumul de condiții în piața alimentară Huanan din Wuhan i-au dat virusului impulsul de care a avut nevoie pentru a se răspândi la nivel global, au scris cercetătorii în studiul publicat în revista Science.

„A fost furtuna perfectă – acum știm că virusul a avut nevoie de o breșă sau două pentru a se răspândi în felul acesta”, a declarat Michael Worobey, profesor de biologie evolutivă la Universitatea din Arizona, care a participat la studiu.

„Dacă lucrurile ar fi fost cu foarte puțin diferite, dacă persoana care a dus virusul în piața din Wuhan ar fi decis să nu meargă în ziua aceea sau dacă ar fi fost prea bolnavă pentru a ieși din casă, probabil că răspândirea nu ar fi avut loc. Poate nici n-am fi știut vreodată despre asta”, a mai spus el.

Echipa de cercetători a făcut datări moleculare, folosind rata de apariție a unor mutații ale virusului pentru a calcula de cât timp există acesta. De asemenea, oamenii de știință au dezvoltat modele matematice care să explice cum și când s-a răspândit.

„Studiul nostru a vrut să stabilească de când circulă virusul SARS-CoV-2 în China, înainte de a fi descoperit”, a declarat Joel Wertheim, profesor asociat de boli infecțioase la Universitatea din California.

„Pentru a răspunde la această întrebare, am combinat trei informații importante: cum s-a răspândit virusul în Wuhan înainte de lockdown, diversitatea genetică a virusului în China și date despre primele cazuri de COVID din China. Combinând aceste informații, am putut stabili mijlocul lui octombrie 2019 ca dată limită la care virusul a început să circule în provincia Hubei”.

Dovezile actuale indică faptul că virusul nu ar fi putut circula înainte de această dată, spun cercetătorii, care se arată sceptici cu privire la existența unor cazuri de COVID în afara Chinei în perioada respectivă.

Studiul mai arată că virusul a apărut în provincia Hubei din China, nu în altă parte.

De la câteva cazuri ici-colo la sfârșitul lui 2019, virusul a „explodat” la nivel global. Până acum s-au înregistrat peste 120 de milioane de cazuri de îmbolnăviri și aproape 2,7 milioane de decese.

Studiul nu stabilește ce animal a fost gazda virusului. Dovezi genetice indică faptul că liliecii sunt purtători ai unei variante apropiate de virus și că un alt animal a intermediat trecerea virusului la om.

Centrul american pentru Controlul și Prevenirea Bolilor găsește frecvent tulpini noi ale gripei la oameni care merg la târguri în aer liber și interacționează cu porcii, de exemplu. Dar până acum niciuna dintre aceste infectări nu s-a transformat într-o epidemie sau chiar pandemie.

Pentru asta este nevoie ca o persoană infectată să aibă o mulțime de contacte cu alți oameni – cum ar fi o piață alimentară superaglomerată.

„Dacă virusul nu este atât de norocos să întâlnească aceste condiții, chiar și un virus bine adaptat poate dispărea”, a mai spus Worobey.

„Acest lucru îți dă o altă perspectivă – astfel de evenimente probabil au loc mult mai des decât știm noi. Doar că pur și simplu nu au această finalitate și nu aflăm niciodată despre ele”.

În schimb, s-a întâmplat cu COVID-19.

În modelele matematice ale cercetătorilor, virusul s-a dezvoltat în pandemie doar în 30% din simulări. În celelalte cazuri, virusul a dispărut pur și simplu după ce a infectat câțiva oameni.

„Ceea ce s-a întâmplat aici – virusul a infectat un număr mic de oameni în octombrie, noiembrie și decembrie 2019, până când a ajuns în piața alimentară din Wuhan”, a explicat Worobey.

Este probabil că piața nu e locul unde s-a produs prima infecție, ci locul unde infectările s-au amplificat.

Având în vedere perioada foarte scurtă de timp de când a apărut viusul, este remarcabil că a fost identificat atât de repede, a spus Worobey. În decembrie 2019 se discuta despre posibilitatea de a fi descoperit un nou virus, iar în ianuarie 2020 fusese deja secvențiat și caracterizat.

Totuși, era prea târziu, probabil din cauză că virusul nu este destul de mortal. Primul virus SARS a omorât circa 10% din victimele sale în timpul pandmiei din 2002-2004, îninate de a fi oprit în urma unui efort concertat la nivel global.

„Noi, comunitatea științifică, eram conștienți de potențialul pandemic al unui patogen cu virulență moderată, dar foarte transmisibil. Însă sistemul nostru de a raporta bolile este condiționat în a detecta virusuri la pacienți spitalizați sau decedați. În mod clar, acest lucru nu a fost de ajuns pentru a opri COVID-19”, a explicat Joel Wertheim pentru CNN.

Print Friendly, PDF & Email
Reclame home 3
Reclame home 3
Reclame home 3

Related posts

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Reclame home 2
Reclame home 2
Reclame home 2