septembrie 22, 2019

Presedintele Iohannis a sesizat la CCR Legea pentru modificarea Codului penal

Reclame home 2
Reclame home 2
Reclame home 2
Reclame home 2
Reclame home 2

Presedintele Klaus Iohannis a trimis Curtii Constitutionale a Romaniei, miercuri, o sesizare de neconstitutionalitate asupra Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum si a Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, informeaza AGERPRES.

“Prin modul in care a fost dezbatuta si adoptata, legea mentionata incalca prevederile art. 61 alin. (2), ale art. 66 alin. (2) si (3), ale art. 75 alin. (2), precum si pe cele ale art. 147 alin. (4) din Constitutie. Totodata, prin continutul normativ, Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum si a Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie contravine normelor si principiilor constitutionale”, se arata in sesizare.

Seful statului precizeaza ca legea a fost fiind dezbatuta si adoptata de Senat cu depasirea termenului constitutional de 60 de zile stabilit pentru prima Camera sesizata.

Presedintele Iohannis mentioneaza ca, pana la termenul stabilit, Consiliului Legislativ a transmis avizul cu privire la acest act normativ pe 25 aprilie, in timp ce Guvernul a transmis punctul sau de vedere pe 24 mai.

In opinia sa, aceasta lege a fost adoptata in cadrul unei sesiuni extraordinare a Camerei Deputatilor neconstitutional intrunita. Actul normativ nu a fost expres inscris pe ordinea de zi a sesiunii extraordinare, existenta acestuia pe ordinea de zi a acestei Camere neputand fi prezumata ca fiind implicita, intrucat la momentul convocarii forului in sesiune extraordinara nu fusese adoptat de Senat si nici nu fusese inregistrat la Biroul permanent al Camerei Deputatilor, completeaza seful statului.

“Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum si a Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie a fost dezbatuta si adoptata de catre Camera Deputatilor in cadrul unei sesiuni extraordinare neconstitutional intrunite, intrucat: a) niciunul dintre subiectele care au dreptul, potrivit art. 66 alin. (2) din Constitutie, de a cere intrunirea Camerelor in sesiune extraordinara nu a formulat o asemenea cerere; b) convocarea Camerei Deputatilor in sesiune extraordinara s-a realizat de un alt subiect decat cel stabilit la art. 66 alin. (3) din Constitutie”, explica Iohannis, punctand si faptul ca presedintele Camerei Deputatilor nu isi delegase atributiile, in Monitorul Oficial o asemenea decizie nefiind publicata.

El mai arata ca unele prevederi ale legii incalca decizii ale CCR, indicand modificarile la “aplicarea legii penale mai favorabile pana la judecarea definitiva a cauzei”.

Seful statului apreciaza si ca, prin restrangerea de catre legiuitor a incriminarii infractiunii comisive savarsite prin omisiune doar daca obligatia de a actiona este prevazuta expres de lege, eliminandu-se obligatia de natura contractuala, devin lipsite de ocrotire valori esentiale, precum dreptul la viata ori la integritate fizica si psihica. De asemenea, Iohannis spune ca in forma modificata legea incalca prevederile Legii fundamentale privind statul de drept, in componenta sa referitoare la apararea ordinii si sigurantei publice, fiind lasate fara ocrotire penala valori esentiale.

Presedintele Iohannis mai precizeaza ca modificarile privind modalitatea de stabilire a pedepsei rezultante in cazul concursului de infractiuni incalca prevederile art. 1 alin. (3) din Constitutie privind statul de drept, care impun legiuitorului adoptarea unor masuri de politica penala in vederea apararii ordinii si sigurantei publice, prin adoptarea instrumentelor necesare in scopul reducerii fenomenului infractional, cu “excluderea oricaror reglementari de natura sa duca la incurajarea acestui fenomen”, precum si pe cele ale art. 147 alin. (4) din Constitutie referitoare la obligativitatea deciziilor CCR.

El mentioneaza ca incalca principiul legalitatii modificarile potrivit carora “acoperirea integrala a prejudiciului material cauzat prin infractiune, in cursul urmaririi penale sau al judecatii, pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti, daca faptuitorul nu a mai beneficiat de aceasta circumstanta intr-un interval de 5 ani anterior comiterii faptei; circumstanta atenuanta nu se aplica in cazul savarsirii urmatoarelor infractiuni, daca au produs un prejudiciu material: talharie, piraterie, furt calificat, fraude comise prin sisteme informatice si mijloace de plata electronice”.

Iohannis mai sustine ca este contradictoriu si imprecis textul care restrange revocarea obligatorie a suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere in cazul savarsirii doar a unei noi infractiuni intentionate si doar la ipoteza in care, pentru noua infractiune, s-a pronuntat o condamnare la pedeapsa inchisorii mai mare de un an.

El critica si prevederile privind modul in care pot fi dispuse liberarea conditionata in cazul inchisorii si confiscarea extinsa.

Cu privire la termenele de prescriptie a raspunderii penale, seful statului spune ca vor avea ca efect ingreunarea sau impiedicarea anchetarii unor cauze penale si este ignorat dreptul persoanelor vatamate prin acest gen de infractiuni de a beneficia de o procedura echitabila.

Iohannis precizeaza si ca legea reduce pedepse si termene de prescriptie, in lipsa unei nevoi sociale care sa justifice renuntarea la traditiile dreptului penal.

In sesizare, seful statului critica si prevederea potrivit careia “acordul de mediere produce efecte numai cu privire la persoanele intre care a intervenit si daca are loc pana la pronuntarea unei hotarari definitive”.

El mai arata ca abrogarea prevederii prin care este “considerata functionar public, in sensul legii penale, persoana care exercita un serviciu de interes public pentru care a fost investita de autoritatile publice sau care este supusa controlului ori supravegherii acestora cu privire la indeplinirea respectivului serviciu public”, conduce la dezincriminarea partiala a acelor fapte care sunt prevazute ca infractiuni de coruptie si de serviciu cand sunt comise de catre un functionar public sau fata de un astfel de functionar.

Potrivit lui Klaus Iohannis, prevederea referitoare la “informatii nedestinate publicitatii” este neclara si incalca standardele privind calitatea reglementarii, intrucat acestea sunt limitate doar la informatiile clasificate ca secret de stat sau de serviciu.

El critica si alte prevederi, intre care si cea referitoare la faptul ca “favorizarea savarsita de un membru de familie sau de afin pana la gradul II nu se pedepseste”.

“Prin instituirea unor asemenea reglementari contradictorii, legiuitorul da dovada de lipsa de consecventa in reglementare, ceea ce instituie premisele pentru interpretari diferite in practica judiciara, dar si pentru crearea de inechitati intre destinatarii normelor legale. Respectarea legilor este obligatorie, insa nu se poate pretinde unui subiect de drept sa respecte o lege care nu este clara, precisa si previzibila, intrucat acesta nu isi poate adapta conduita in functie de ipoteza normativa a legii. De aceea, legiuitorul trebuie sa manifeste o deosebita atentie atunci cand adopta un act normativ”, afirma seful statului.

Presedintele Iohannis atrage atentia si asupra prevederilor care stipuleaza ce actiuni nu constituie infractiuni, sustinand ca acestea sunt de natura sa incurajeze actele de coruptie la nivelul demnitarilor si al magistratilor si sa aiba consecinte negative grave asupra procesului de legiferare si asupra corectitudinii actului de justitie, vulnerabilizand toate cele trei puteri ale statului. El subliniaza ca aceste prevederile sunt de natura a afecta activitatea si imaginea publica a autoritatilor statului si contravin principiului statului de drept si principiului suprematiei Constitutiei si obligativitatii respectarii legilor, vulnerabilizand increderea cetatenilor in autoritatile statului.

Seful statului mai sustine in sesizare, intre altele, ca prevederea conform careia “mituitorul nu se pedepseste daca denunta fapta mai inainte ca organul de urmarire penala sa fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai tarziu de un an de la data savarsirii acesteia” este neclara si reprezinta o “incurajare” a fenomenului infractional.

El spune si ca modul in care este definit grupul infractional organizat conduce la dezincriminarea partiala a asocierii in vederea savarsirii de infractiuni, in lipsa scopului urmarit si in lipsa unor infractiuni grave.

“Daca asemenea fapte nu sunt sanctionate, respectiv nu sunt descurajate prin mijloace de drept penal, are loc o incalcare a valorilor fundamentale, ocrotite de legea penala, printre care statul de drept, apararea ordinii publice, a drepturilor si libertatilor cetatenilor. Constitutia consacra, astfel, obligatia legiuitorului de a lua masuri prin adoptarea tuturor instrumentelor ce sunt necesare in vederea prevenirii starii de pericol si a fenomenului infractional”, indica Iohannis.

Presedintele solicita CCR sa constate ca Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum si a Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie este neconstitutionala, in ansamblul sau.

Reclame home 1
Reclame home 1

Related posts

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *