Psihoterapeutul Eugen Hriscu, despre dependenta de iarba: Mesajul „Spune NU drogurilor” e o prostie, pentru ca nu drogurilor trebuie sa le spui NU, ci prietenilor!

PNL

L-am intrebat despre consumul de droguri si despre dependenta pe psihiatrul si psihoterapeutul Eugen Hriscu, Director Stiintific ALIAT (Alianta pentru Lupta Impotriva Alcoolismului si Toxicomaniilor), specialist in dependentele de substante. In jurul nostru toata lumea vorbeste despre tinerii care fumeaza sau care trag pe nas, despre cum sa le alegi scoala in functie de povestile cu droguri legate de ele. Am vrut sa stiu care e treaba cu marijuana, cu dependenta si cu toate celelalte legate de asta…

Domnule Hriscu, de ce nu putem consuma zahar, droguri sau alcool fara sa devenim dependenti?

Majoritatea oamenilor pot face asta. Multi oameni pot bea alcool, consuma droguri sau manca zahar si sa nu devina dependent de ele. Dependenta nu e un fenomen care ii loveste pe toti consumatorii. Consumul este o decizie personala influentata de diferiti factori cum ar fi: preferinte personale, legalitatea, cultura unui loc, in timp ce dependenta este mai degraba o problema medicala care se manifesta, chiar si in cazul drogurile cele mai puternice, la o mica parte dintre consumatori.

Se apreciaza ca si pentru drogurile puternice, cum ar fi heroina sau cocaina, in jur de cel mult 30-40% dintre consumatori ajung sa fie dependenti. Majoritatea consuma o data, sa vada despre ce este vorba, sau poate de cateva ori, dar fara sa ajunga sa fie dependenti. Problema este ca nu stim dinainte daca vom fi in cei 30%. Consumul de droguri este o ruleta ruseasca si dependenta e glontul de pe teava. Dependenta se instaleaza in momentul in care se realizeaza o combinatie de 3 categorii de factori: substanta– anumite substante dau mai repede sau mai usor dependente decat altele (halucinogenele nu dau, de exemplu dependenta, pe cand heroina sau nicotina dau o dependenta puternica. La fel si jocurile de noroc, care nu sunt o substanta, dar care actioneaza similar, sau chiar telefonul mobil ori jocurile video care au fost adagate recent de OMS la dependente).

Mediul este un al doilea factor. Anumite medii influenteaza evolutia spre dependenta mai mult decat altele. Se stie ca in mediile defavorizate sau perioade de criza economica creste consumul. Exemplul clasic este cel al sodatilor din Vietnam care erau dependenti de opiu si care, odata intorsi acasa, redeveneau abstinenti, pentru ca schimbau mediul. Cand am predat un curs la Chisinau, o cursanta mi-a povestit ca si la ei a fost un astfel de fenomen, cu soldatii moldoveni care se intorceau din Afganistan si care opreau consumul indata ce schimbau mediul. Spre deosebire de ei, studentii basarabeni care deveneau dependenti de heroina la studii in Bucuresti fiind, la sfarsitul anilor 90, odata intorsi, nu s-au lasat, pentru ca schimbarea de mediu nu era suficient de importanta.

Consumatorul este a treia categorie de factori. Anumite tipuri de personalitate pot predispune la dependente, de exemplu copilul cu ADHD poate dezvolta dependenta la varsta adulta, sau cei cu vulnerabilitate genetica, in special pe linie paterna. Anumite tulburari psihiatrice sau psihologice, ca depresia, anxietatea, tulburarile de personalitate sau cei care au nevoie de mai mult adrenalina, care sunt mereu „in priza” sunt predispusi la dependenta.

In momentul in care exista un coctail din acesti trei factori, apare si dependenta.

Integral pe republica.ro

Print Friendly, PDF & Email
Reclame home 2
Reclame home 2
Reclame home 2
Reclame home 2
Reclame home 2

Related posts

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Reclame home 1