Raport MCV/Romania: Evolutiile privind reforma justitiei in primele luni din 2019, motiv de preocupare majora

Evolutia situatiei privind reforma sistemului judiciar si combaterea coruptiei in Romania in primele luni ale anului 2019 a constituit o sursa de preocupare majora pentru Comisia Europeana, care in mai 2019 a trebuit sa informeze autoritatile romane ca, daca nu fac imbunatatirile necesare sau daca adopta noi masuri negative, va lua masuri in temeiul Cadrului UE pentru consolidarea statului de drept, care depaseste parametrii evaluati in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV), releva cel mai recent raport din cadrul MCV, adoptat marti de Colegiul Comisarilor, informeaza AGERPRES.

Raportul publicat marti face un bilant al evolutiei situatiei din luna noiembrie 2018 pana in prezent cu privire la toate recomandarile formulate de Comisia Europeana. Acest raport este completat de un document de lucru al serviciilor Comisiei care prezinta o analiza detaliata realizata pe baza dialogului continuu purtat de serviciile Comisiei cu autoritatile romane.

In raport se constata ca, in perioada scursa de la ultimul raport, Comisia Europeana a fost nevoita sa isi exprime in mai multe randuri preocuparile legate de statul de drept in contextul dialogului purtat cu autoritatile romane cu privire la evolutia situatiei in materie de reforma a sistemului judiciar si de lupta impotriva coruptiei. De fiecare data, Comisia a constatat o involutie fata de progresele inregistrate in anii precedenti, situatie care constituie o sursa de preocupare majora.

”Comisia regreta faptul ca Romania nu a pus in aplicare recomandarile suplimentare formulate in noiembrie 2018, care erau in deplina concordanta cu pozitiile exprimate de celelalte institutii in aceasta privinta. Recomandarile respective trebuie puse in aplicare daca se doreste repunerea procesului de reforma pe calea cea buna si reintrarea pe traiectoria incheierii MCV, astfel cum se prevedea in raportul din ianuarie 2017. Comisia are convingerea ca Romania ar putea insufla un nou elan procesului de indeplinire a obiectivelor MCV si isi afirma disponibilitatea de a oferi sprijin autoritatilor romane in acest scop. Comisia va continua sa urmareasca indeaproape evolutia situatiei prin intermediul MCV”, releva comunicatul executivului comunitar referitor la raport.

Comisia a salutat faptul ca, in iunie, guvernul roman si-a exprimat dorinta de a-si reconsidera abordarea. Comisia constata ca s-au depus eforturi pentru a investi in noi consultari si in dialogul cu sistemul judiciar. Comisia asteapta cu interes transpunerea acestui angajament in masuri concrete, atat de ordin legislativ, cat si de alta natura. Pentru a se realiza progrese in aceasta directie, vor trebui luate masuri concrete legislative si administrative astfel incat sa se puna in aplicare recomandarile prezentate succint in raport.

”Institutiile-cheie din Romania trebuie sa faca impreuna dovada unui angajament ferm fata de independenta sistemului judiciar si lupta impotriva coruptiei si sa asigure eficacitatea garantiilor nationale si a sistemului de control si echilibru”, mai arata comunicatul Comisiei Europene.

Mecanismul de cooperare si de verificare (MCV) a fost instituit in 2007, in momentul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, ca masura tranzitorie menita sa faciliteze eforturile sustinute ale Romaniei de a-si reforma sistemul judiciar si de a intensifica lupta impotriva coruptiei. Mecanismul a fost expresia angajamentului comun al statului roman si al UE in acest sens. In conformitate cu decizia de instituire a mecanismului si asa cum a subliniat si Consiliul, MCV se va incheia atunci cand vor fi indeplinite in mod satisfacator toate obiectivele de referinta aplicabile Romaniei.

In ianuarie 2017, Comisia Europeana a realizat o evaluare cuprinzatoare a progreselor inregistrate in cei zece ani de existenta a mecanismului. Aceasta perspectiva a oferit o imagine mai clara asupra progreselor importante realizate de la aderare pana in prezent si a permis Comisiei sa formuleze douasprezece recomandari care, odata indeplinite, ar fi fost suficiente pentru incheierea procesului MCV. Incheierea MCV depindea de indeplinirea recomandarilor respective intr-o maniera ireversibila, dar si de conditia ca evolutia situatiei sa nu invalideze progresele realizate.

Intre timp, Comisia a efectuat doua evaluari ale progreselor realizate in ceea ce priveste punerea in aplicare a recomandarilor. In noiembrie 2017, Comisia a constatat ca se realizasera progrese cu privire la o serie de recomandari, dar a remarcat si o incetinire a ritmului reformelor in cursul anului 2017. Comisia a avertizat cu privire la riscul redeschiderii unor obiective pe care raportul din ianuarie 2017 le considerase indeplinite. Aceleasi preocupari au fost exprimate si de Consiliu.

In raportul sau din noiembrie 2018, Comisia concluziona ca situatia evoluase de asa natura incat ireversibilitatea progreselor realizate fusese pusa sub semnul intrebarii. Drept urmare, cele douasprezece recomandari din raportul din ianuarie 2017 nu au mai fost considerate suficiente pentru incheierea MCV si au fost formulate opt recomandari suplimentare.

Raportul a indemnat institutiile-cheie din Romania sa isi demonstreze angajamentul ferm fata de independenta sistemului judiciar si lupta impotriva coruptiei si sa restabileasca capacitatea garantiilor nationale si a sistemului de control si echilibru de a interveni atunci cand exista riscul unui regres. Atat Parlamentul European, cat si Consiliul au sustinut acest punct de vedere. Parlamentul European a emis o rezolutie in care invoca necesitatea cooperarii si riscurile la adresa statului de drept. In concluziile sale din decembrie 2018, Consiliul a solicitat in mod expres Romaniei sa puna in aplicare recomandarile suplimentare.

La 1 ianuarie 2007, data aderarii Bulgariei si a Romaniei la Uniunea Europeana, in ambele state membre persistau unele deficiente in domeniile reformei sistemului judiciar si luptei impotriva coruptiei, iar, in cazul Bulgariei, si in domeniul combaterii criminalitatii organizate. Aceste deficiente puteau reprezenta un obstacol in calea aplicarii eficace a legislatiei, a politicilor si a programelor Uniunii Europene si ii puteau impiedica pe cetatenii bulgari si romani sa beneficieze pe deplin de drepturile conferite de calitatea de cetateni ai UE.

Prin urmare, Comisia Europeana a instituit Mecanismul de Cooperare si de Verificare pentru a sprijini Bulgaria si Romania in eforturile lor de remediere a acestor deficiente si pentru a verifica periodic progresele inregistrate de cele doua tari in raport cu obiective de referinta specifice stabilite in acest scop. Aceste obiective de referinta sunt interconectate si ar trebui sa fie considerate drept expresia unui angajament politic pe termen lung al celor doua tari fata de propriii cetateni si fata de celelalte state membre. Procesul de monitorizare in cadrul MCV a reprezentat, alaturi de oportunitatile oferite de fondurile UE si implicarea constructiva a Comisiei Europene si a numeroase state membre, un sprijin pretios pentru a incuraja, a face sa avanseze si a consolida reformele in Bulgaria si Romania.

MCV se va incheia atunci cand vor fi indeplinite in mod satisfacator toate cele sase obiective de referinta care se aplica Bulgariei si toate cele patru obiective de referinta care se aplica Romaniei. Viteza procesului va depinde de cat de repede vor fi capabile Bulgaria si Romania sa indeplineasca aceste recomandari in mod ireversibil si sa evite evolutiile negative care pun sub semnul intrebarii progresele realizate.

In actele de aderare, care reprezinta temeiul juridic al deciziilor privind MCV, se prevede: “Comisia informeaza Consiliul in timp util inainte de a abroga masurile de salvgardare [MCV] si tine seama in mod adecvat de eventualele observatii ale Consiliului in aceasta privinta.” Prin urmare, atunci cand Comisia Europeana considera ca obiectivele de referinta au fost indeplinite pe deplin, aceasta poate ajunge la concluzia ca este posibila revocarea MCV.

Cele patru obiective de referinta din cadrul MCV pentru Romania sunt:

1.Garantarea unui proces judiciar mai transparent si mai eficient, in special prin consolidarea capacitatilor si a responsabilizarii Consiliului Superior al Magistraturii. Prezentarea evolutiilor si evaluarea impactului noilor coduri de procedura civila si penala;

2.Infiintarea, conform celor prevazute, a unei agentii pentru integritate cu responsabilitati in domeniul verificarii patrimoniului, a incompatibilitatilor si a conflictelor de interese potentiale, competenta sa adopte decizii obligatorii pe baza carora sa se aplice sanctiuni disuasive;

3.Consolidarea progreselor realizate, concomitent cu realizarea in continuare a unor anchete profesioniste si impartiale cu privire la acuzatiile de coruptie la nivel inalt si

4.Adoptarea unor masuri suplimentare de prevenire si combatere a coruptiei, in special in cadrul administratiei locale.

Print Friendly, PDF & Email
Reclame home 1

Related posts

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Reclame home 2
Reclame home 2
Reclame home 2
Reclame home 2
Reclame home 2