REORGANIZARE TERITORIALĂ – Orașele din Maramureș care ar deveni comune

Camera de Comerț și Industrie a României reiterează nevoia urgentă de reorganizare administrativă a României, prin reducerea numărului de județe de la 42 la 15, redefinirea noţiunii de comună ca localitate cu cel puţin 5000 de locuitori, precum și redefinirea noțiunii de oraș ca localitate cu cel puțin 10.000 de locuitori. Totodată, toate instituțiile publice deconcentrate ar trebui să fie regrupate sub această nouă formă administrativă.

Dacă acest tip de reorganizare teritorială cerută s-ar aplica, atunci Maramureșul ar fi lovit din plin. Din 13 orașe județul ar rămâne cu 6, iar din 63 de comune ar rămâne doar 9.

”În împrejurările actuale, România nu mai este o destinație atractivă pentru investitorii străini din punctul de vedere al forței de muncă calificate și din cauza retrocedărilor făcute haotic. Astfel, România s-ar putea afla în imposibilitatea de a oferi terenuri pentru deschiderea unor linii de producție, mai ales în contextul în care multe afaceri și-au început relocarea din Asia. Singura atractivitate pe termen mediu și lung a României poate rămâne fiscalitatea redusă susținută de predictibilitate.

În acestă conjunctură complicată, CCIR consideră că există riscul ca prin adoptarea unor măsuri eronate în ceea ce privește acoperirea găurilor bugetare, mediul de afaceri să devină, dacă nu un țap ispășitor, atunci cel puțin o victimă colaterală.

Acestui demers al Camerei Naționale, absolut necesar al reorganizării teritoriale urgente a României, s-au alăturat mai multe organizații patronale și asociații, precum Patronatul Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase (ROMPAN), Federaţia Patronală din Industria Materialelor de Construcţii din România (PATROMAT), Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism din România (ANAT), Federaţia Operatorilor Români de Transport (FORT), Organizaţia Naţională Interprofesională Vitivinicolă (ONIV) și Asociaţia Brokerilor din România”, precizează CCI România.

Orașele care ar deveni direct comune ar fi Cavnic, Dragomirești și Săliștea de Sus. Vă reamintim că în 2004 un număr de 4 comune din Maramureș primeau statutul de oraș, Maramureșul fiind atunci printre județele de top la aceste transformări gândite de autoritățile noastre.

Ca și exemple, Tăuții Măgherăuș, conform datelor provizorii ale recensământului din 2021, are 8463 persoane, comuna Groși – 3641 locuitori, Recea – 6642 locuitori, Asuaju de Sus – 1117 locuitori, Poienile Izei – 792 de locuitori, fiind cea mai mică comună din județ, în timp ce Dragomirești este cel mai mic oraș din Maramureș, cu 3154 locuitori.

Comune din Maramureș sub 5000 de locuitori sunt Asuaju de Sus, Oarța de Joss, Bogdan Vodă, Bicaz, Poienile Izei, Băiuț, Vima Mică, Cernești, Botiza, Lăpuș, Băsești, Bistra, Strâmtura, Cupșeni, Săcel, Petrova, Leordina, Giulești, Bârsana, Câmpulung la Tisa, Desești, Ardusat, Suciu de Sus, Ocna Șugatag, Dumbrăvița, Băița de sub Codru, Ieud, Budești, Boiu Mare, Șieu, Vadu Izei, Coaș, Călinești, Rozavlea, Remeți, Oncești, Valea Chioarului, Repedea, Ariniș, Groșii Țibleșului, Sălsig, Cicârlău, Fărcașa, Remetea Chioarului, Săpânța, Săcălășeni, Rona de Sus, Rona de Jos, Sarasău, Coroieni, Bocicoiu Mare, Gârdani, Coltău, Groși.

Dragoș HOJDA