RETROSPECTIVA 2017 Numarul detinutilor a scazut la circa 23.500 de la aproape 27.500 la sfarsitul lui 2016

Reclame home 1
Reclame home 1
Reclame home 1
Reclame home 1

Numarul persoanelor private de libertate a scazut la aproximativ 23.500, de la aproape 27.500 la sfarsitul lui 2016, peste 3.100 de detinuti fiind eliberati, pana pe 17 decembrie 2017, ca urmare a Legii privind recursul compensatoriu, care este considerata de Federatia Sindicatelor din Administratia Nationala a Penitenciarelor (FSANP) o masura de “gratiere mascata”, informeaza AGERPRES.

Pe 31 decembrie 2016 existau 27.455 de detinuti in sistemul penitenciar romanesc, luni, 1 ianuarie 2018 fiind 23.525.

Pana pe 17 decembrie 2017, in baza legii recursului compensatoriu intrate in vigoare pe 19 octombrie 2017, care prevede ca la 30 de zile executate in penitenciar in conditii necorespunzatoare detinutii beneficiaza de sase zile considerate executate, 833 de persoane au fost puse in libertate ca urmare a expirarii duratei pedepsei in termen, iar instantele de judecata competente au admis liberarea conditionata pentru 2.297 de detinuti.

Cu o zi inainte sa intre in vigoare legea recursului compensatoriu ministrul Justitiei, Tudorel Toader, semnala ca in ultima perioada numarul de intrari in penitenciar este mai mic decat cel de eliberari.

Pe 21 noiembrie 2017, deficitul de locuri de cazare in unitatile penitenciare romanesti se cifra la 5.075. “In ceea ce priveste situatia spatiilor de cazare, precizam ca, la data de 28.11.2017, gradul de supraaglomerare era de 125,45%, inregistrandu-se un deficit de 4.867 de locuri, calculat la 4 m”, informa ANP pe 28 decembrie 2017.

Proiectul de lege initiat de Guvern referitor la gratierea unor pedepse si a unor masuri educative privative de libertate a fost inregistrat la Senat pe 31 ianuarie 2017 si a fost adoptat tacit pe 29 mai 2017, aflandu-se in prezent in dezbaterea Camerei Deputatilor, cu rol decizional in acest caz.

Proiectul de act normativ initiat de 11 senatori PNL, prin care se propune supravegherea cu bratara electronica, echivalarea zilelor de munca in folosul comunitatii si executarea pedepsei in weekend ca masuri alternative de executare a pedepselor privative de libertate, a fost adoptat tacit pe 7 noiembrie 2017 de Senat. Soarta acestui proiect va fi decisa tot de Camera Deputatilor, care are rol decizional si in privinta acestei initiative legislative.

***Problemele sistemului penitenciar si decizia-pilot a CEDO

Problemele sistemului penitenciar treneaza de mult timp, statul roman fiind condamnat Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) referitor la conditiile de detentie.

Pe 19 ianuarie 2017, ANP a mentionat ca in perioada 2011-2016, au fost inregistrate, la nivelul Administratiei Nationale a Penitenciarelor, 510 condamnari pronuntate de CEDO prin care statul roman a fost obligat la plata a 3.132.429 de euro si 10.000 franci elvetieni.

ANP afirma ca problemele cu care se confrunta sistemul penitenciar sunt cauzate, in principal, de supraaglomerare, deficit de personal, infrastructura invechita, uzura si exploatare indelungata a spatiilor existente.

ANP a informat ca pe 17 ianuarie 2017 erau 27.559 de detinuti, in conditiile in care existau 18.985 de locuri de cazare, reprezentand capacitatea legala de detinere, calculata la o suprafata de 4 metri patrati pentru fiecare detinut. Indicele de ocupare era de aproximativ 145%, existand un deficit de 8.574 de locuri.

Pe 20 februarie 2017, Marius Vulpe, la acea data director general al ANP, a semnalat ca in ultimul an amenzile aplicate de CEDO statului roman pentru conditiile de detentie au fost de 1,6 milioane de euro.

“Suma totala din anul 1990 si pana astazi este de 3.132.000 de euro si 10.000 de franci francezi. Ca suma nu este mare comparativ cu cea alocata construirii unui penitenciar, insa este ingrijorator faptul ca, din suma aceasta totala, in cei 26 – 27 de ani, doar 1.600.000 sunt amenzi in ultimul an. Deci, este crescator de la an la an, ingrijorator si ca suma si ca numar de dosare”, a spus Vulpe.

El a estimat ca, pentru un penitenciar nou, de exemplu cel care va fi in localitatea Berceni, suma necesara se ridica la aproximativ 145 de milioane de euro.

Pe 25 aprilie 2017, in cazul “Rezmives si altii impotriva Romaniei”, CEDO a decis sa aplice procedura de decizie-pilot, sustinand ca situatia reclamantilor releva o problema generala, ce isi are originea in disfunctionalitatea structurala a sistemului carceral din Romania.

Statul roman trebuie sa le plateasca celor patru reclamanti daune morale in valoare totala de 16.000 de euro, iar unuia dintre acestia si 1.850 de euro, reprezentand taxe si cheltuieli.

CEDO a hotarat ca in sistemul penitenciar din Romania conditiile de detentie sunt contrare Conventiei Europene a Drepturilor Omului.

CEDO afirma ca statul roman trebuie sa adopte masuri pentru diminuarea suprapopularii si pentru imbunatatirea conditiilor materiale din detentie, precum si cai de recurs (un recurs preventiv si un recurs compensatoriu specific).

Curtea a decis sa amane examinarea unor plangeri similare care nu au fost comunicate si sa continue examinarea unor plangeri deja comunicate Guvernului roman, care trebuie sa furnizeze, in cooperare cu Comitetul de Ministri, in urmatoarele sase luni pana cand decizia devine definitiva un calendar precis pentru adoptarea de masuri generale.

Pe 25 aprilie 2017, Sorin Grindeanu, la acea data premier, a declarat ca decizia CEDO nu duce Guvernul in situatia de a plati in acel moment sume mari de bani si ca Executivul va veni cu un plan de masuri pentru imbunatatirea conditiilor din penitenciare.

***Recursul compensatoriu

Legea nr. 169/2017 privind recursul compensatoriu, care prevede ca la 30 de zile executate in penitenciar in conditii necorespunzatoare detinutii beneficiaza de sase zile considerate executate, a intrat in vigoare pe 19 octombrie 2017. Perioada pentru care se acorda zilele se calculeaza incepand cu 24 iulie 2012.

“In prezent sunt 30 de spatii de cazare (cladiri cu destinatia cazare persoane private de libertate) care ofera conditii corespunzatoare, in 16 penitenciare”, a informat ANP pe 27 noiembrie 2017.

ANP a mentionat ca in cele 16 penitenciare exista si spatii cu conditii necorespunzatoare.

“Spatiile clasificate necorespunzatoare conform Legii 169/2017 sunt in numar de 169 (cladiri cu destinatia cazare persoane private de libertate)”, comunica ANP la aceeasi data, precizand ca deficientele care au stat la baza clasificarii ca necorespunzatoare sunt: spatiu mai mic sau egal cu 4 mp/detinut, camere de detinere ce nu asigura acces la lumina naturala sau aer suficient ori ventilatie corespunzatoare, care nu asigura o temperatura adecvata pe perioada anotimpului rece, ce nu au un grup sanitar dotat cu usa si sistem de inchidere si camere de detinere care prezinta infiltratii, igrasie si mucegai pe peretii acestora.

In prima zi de aplicare a legii privind recursul compensatoriu au fost pusi in libertate la termen, ca urmare a scaderii zilelor executate in conditii necorespunzatoare, 529 de detinuti. Totodata, 3.349 au dobandit “vocatie pentru liberare conditionata”, preciza ministrul Toader pe 20 octombrie 2017.

Printre faptele pentru care au fost condamnati detinutii pusi in libertate pe 19 octombrie 2017, potrivit Legii nr. 169/2017, se numara 166 de furt calificat, 18 de furt, una de furt in scop de folosinta, 92 de talharie, 43 de talharie calificata, 47 de viol, 18 de omor, noua de omor calificat, sase de omor deosebit de grav, una de ucidere din culpa si una de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte, potrivit ANP.

Ministrul Toader a afirmat pe 20 octombrie 2017 ca probabil vor fi oferite despagubiri intre 5 si 8 euro pentru detinutii care au executat integral pedepsele in conditii necorespunzatoare inainte de intrarea in vigoare a Legii recursului compensatoriu.

“Ungaria a stabilit 5 euro pe zi de detentie necorespunzatoare, Italia a stabilit 8 euro pe zi de detentie necorespunzatoare si Curtea Europeana a considerat ca sunt despagubiri echitabile si unele si altele. Probabil tot in zona aceasta vom fi si noi, evident in zona pe care o va decide Guvernul ca proiect de lege, Parlamentul ca decident”, a spus Toader.

In alta ordine de idei, ministrul Toader si-a exprimat speranta, pe 23 octombrie 2017, ca in urma aplicarii legii recursului compensatoriu sa nu existe “o dinamica crescanda a ratei criminalitatii”.

FSANP opina pe 16 noiembrie 2017 ca Legea nr. 169/2017 reprezinta o masura de “gratiere mascata” care va actiona ca un stimulent pentru criminalitate in urmatoarea perioada.

ANP preciza pe 27 noiembrie 2017 ca unui procent de circa 38% din totalul efectivului de detinuti “i s-a retinut recidiva”.

Unii dintre cei eliberati in baza Legii privind recursul compensatoriu au recidivat. Printre acestia se numara si un barbat care, dupa ce a stat 9 ani in inchisoare pentru viol, la trei zile dupa ce a fost eliberat, a violat si talharit o femeie, in dimineata zilei de 22 octombrie 2017, pe Calea Mosilor, el fiind arestat preventiv pe 1 noiembrie.

In cazul unui tulcean de 24 de ani s-a intocmit pe 23 noiembrie 2017 dosar penal pentru distrugere si violenta domestica, dupa ce si-a agresat bunica.

Un barbat de 49 de ani, din comuna valceana Pietrari, a fost retinut dupa ce a amenintat cu moartea mai multe persoane din aceasta localitate, pe 8 noiembrie 2017, la o zi dupa ce a fost eliberat din penitenciar, dupa ispasirea unei condamnari pentru delicte silvice si tentativa de talharie.

Pe 2 decembrie 2017 politistii au fost sesizati prin 112 de un cetatean din localitatea Fratesti, judetul Giurgiu, ca l-a gasit pe tatal lui cazut in propria locuinta si acesta pare decedat.

S-a constat ca barbatul de 52 de ani era decedat si avea plagi in spate. A fost depistat un barbat de 42 de ani din aceeasi localitate, eliberat in octombrie in baza Legii privind recursul compensatoriu, care, pe fondul consumului de alcool si al unor discutii in contradictoriu cu victima, i-a aplicat acesteia mai multe lovituri, in urma carora cetateanul de 52 de ani a decedat.

Atacatorul a fost retinut, iar pe 3 decembrie 2017 Tribunalul Giurgiu a dispus arestarea sa preventiva.

In alta ordine de idei, in calculul zilelor considerate executate potrivit Legii nr. 169/2017 au aparut si greseli.

“Administratia Nationala a Penitenciarelor a fost informata, de catre unitatile subordonate, cu privire la sapte situatii pentru care numarul zilelor considerate executate suplimentar a fost calculat eronat. Fata de situatiile raportate s-au dispus masurile legale de sesizare a organelor abilitate, pentru cercetarea imprejurarilor in care s-au produs evenimentele, precum si informarea instantelor de judecata competente”, a informat ANP pe 27 noiembrie 2017.

Printre cele sapte erori se numara si cele privind trei detinuti de la Penitenciarul Giurgiu, eliberati mai devreme decat trebuia.

“Au fost trei de la Giurgiu care, din eroare, au fost pusi in libertate, iar la scurt timp au fost reincarcerati. Doi aveau o saptamana sau doua de facut in continuare si altul avea vreo trei saptamani. (…) din punctul meu de vedere, e regretabil faptul, dar volumul de munca, presiunea si celelalte sunt atat de mari, incat se poate gresi. Mai rau ar fi fost daca cumva, in loc sa le dea drumul cu trei zile mai devreme, i-ar fi tinut trei zile mai mult in detentie. Atunci ar fi fost foarte rau, pentru ca s-ar fi numit lipsire de libertate”, a precizat ministrul Justitiei pe 16 noiembrie 2017.

Pe 17 noiembrie 2017 FSANP anunta ca Ordinul ministrului de Interne privind aresturile improprii a fost publicat in Monitorul Oficial, iar toate calculele vor trebui refacute pentru a fi avute in vedere zilele petrecute in detentie in conditii improprii in aresturi.

Potrivit sursei citate, cel mai probabil vor fi cazuri de detinuti care ar fi trebuit deja pusi in libertate in perioada 19 octombrie – 17 noiembrie 2017.

*** Demersuri pentru noi locuri de detentie

La sfarsitul lunii august 2017 Guvernul a aprobat achizitionarea, de catre MJ, a unui studiu de fezabilitate destinat construirii unui penitenciar de 1.000 de locuri in comuna Berceni din judetul Prahova.

De asemenea, Guvernul a adoptat pe 1 noiembrie 2017 o hotarare conform careia MJ va prelua doua imobile situate in comunele Magura si Unguriu din judetul Buzau si aflate in administrarea MApN pentru a le transforma in penitenciar.

Pe 31 august 2017 vicepremierul Marcel Ciolacu declara ca pe terenul a doua foste unitati militare dezafectate din Unguriu, pe o suprafata de 15 hectare, se va construi un penitenciar care va fi folosit initial ca unitate de transfer pentru celelalte penitenciare care vor intra in modernizare.

Vicepremierul a spus ca vor fi create in jur de 1.500 de locuri de munca.

Ministrul Toader a declarat, pe 13 noiembrie 2017, ca doreste si construirea unui penitenciar la Caracal, dar nu a primit avizul favorabil din partea Statului Major al Armatei, avand in vedere ca locatia ar fi fost in vecinatatea bazei de la Deveselu.

“Anul viitor ne propunem sa dam drumul la realizarea unui numar de 1.421 de noi locuri de cazare in cateva unitati penitenciare”, a declarat pe 20 octombrie 2017 directorul general al ANP, Marian Dobrica.

El a adaugat ca se va continua modernizarea actualelor locuri de detentie, 200 fiind deja date in folosinta, alte 700 aflandu-se in curs de modernizare.

De la inceputul anului pana pe 27 noiembrie 2017 au fost au fost modernizate 200 de locuri de cazare pentru detinuti. Totodata, in acelasi interval, au fost realizate 45 de noi locuri de cazare, preciza ANP pe 27 noiembrie 2017.

*** Decese si evadari

Conform ANP, de la inceputul anului trecut pana pe 27 noiembrie 2017 au fost inregistrate 85 de decese ale persoanelor private de libertate.

“In anul 2017, la nivelul unitatilor subordonate Administratiei Nationale a Penitenciarelor au fost inregistrate 85 de decese, dintre care: 72 cauze naturale, 9 cazuri de suicid, 2 cazuri de autoagresiune, 2 cazuri de heteroagresiune”, a informat ANP pe 27 noiembrie 2017.

Conform ANP, decesele din cauze naturale sunt definite drept nonviolente, cauzate de factori intrinseci organismului, cum ar fi bolile cronice sau acute.

“De asemenea, decesele nonviolente pot aparea si la varste foarte inaintate, iar autopsia nu demonstreaza existenta unei cauze tanatogeneratoare”, preciza ANP.

Printre detinutii care au murit in 2017 s-a numarat si omul de afaceri Dan Adamescu, care executa o condamnare de patru ani si patru luni primita intr-un caz de coruptie privind solutii favorabile in dosare de insolventa.

In varsta de 68 ani de ani, Adamescu a decedat intr-un spital din Bucuresti, in noaptea de 23 spre 24 ianuarie 2017.

“Spitalizat in ultimele luni de viata – pe care si le-a petrecut intubat si in coma semindusa – cele 15 afectiuni de care suferea i-au slabit constant corpul, lovitura fatala fiindu-i data de bacteria patogena stafilococul auriu, cu care a fost contaminat in conditiile inumane din inchisoare”, a afirmat Alexander Adamescu, fiul omului de afaceri, pe 24 ianuarie 2017, intr-o scrisoare deschisa.

ANP a spus ca bacteria invocata nu are legatura cu perioada custodierii in sistemul penitenciar.

“Din septembrie 2016, acesta (Adamescu n.r.) se afla sub supraveghere medicala intr-o retea sanitara privata, in vederea realizarii unei interventii chirurgicale pentru o afectiune medicala cronica la un membru inferior. (…) atestarea prin examene bacteriologice a bacteriei invocate nu are legatura cu perioada custodierii in sistemul penitenciar, nefiind diagnosticat in acest sens la internarea in spitalul din reteaua publica”, a comunicat ANP pe 25 ianuarie 2017.

Potrivit ANP, cazarea lui Adamescu in unitatile de detentie s-a realizat in conformitate cu dizabilitatile sale.

In alta ordine de idei, in perioada 1 ianuarie – 23 noiembrie 2017 s-a inregistrat o situatie de parasire fara drept a centrului educativ si trei situatii de parasire a unui punct de lucru, conform ANP.

Un detinut condamnat pentru omor calificat a parasit, pe 6 martie 2017, un punct de lucru exterior al Penitenciarului Rahova. El a fost prins la intrarea in localitatea Vulturu, judetul Vrancea, in urma unor actiuni operative a cadrelor de la Penitenciarul Focsani si a fost reincarcerat.

Un barbat condamnat pentru omor, incarcerat in Penitenciarul Constanta – Poarta Alba, a parasit pe 3 august 2017 punctul de lucru la care era repartizat situat in localitatea Lumina, judetul Constanta, fiind prins de politisti in timp ce se deplasa cu o masina in localitatea Tisita, la circa 20 kilometri de Focsani si reincarcerat.

Un detinut condamnat pentru talharie a parasit pe 11 septembrie 2017 punctul de lucru aflat in municipiul Oradea si a fost prins dupa aproape sase ore de o echipa a fortelor de ordine in localitatea Bors, fiind necesara folosirea armamentului din dotare.

*** Intrari si iesiri din penitenciare

* Politistii l-au ridicat de acasa, pe 29 martie 2017, pe Ioan Ficior, fost comandant al Coloniei de munca Periprava, dupa ce a fost condamnat definitiv de Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) la 20 de ani de inchisoare pentru infractiuni contra umanitatii.

El a fost dus la Politia Capitalei, pentru intocmirea actelor, dupa care la Penitenciarul Rahova.

* Pe 24 aprilie 2017 Mircia Muntean, la acea data primarul municipiului Deva, a fost incarcerat in Penitenciarul din Barcea Mare, dupa condamnarea sa definitiva la sase ani de inchisoare.

Muntean a fost condamnat in 2013 la 4 ani inchisoare cu suspendare pentru abuz in serviciu. In iunie 2016, el a primit, intr-un alt dosar, doi ani de inchisoare pentru conducerea unui autoturism sub influenta alcoolului. Cele doua pedepse au fost contopite.

* Fostul finantator al clubului Jiul Petrosani Alin Simota a fost retinut de autoritatile romane, pe 26 iulie 2017, pe Aeroportul Otopeni, fiind incarcerat la Penitenciarul Rahova, in baza mandatului de executare a pedepsei cu inchisoarea ce era inregistrat pe numele sau.

La inceputul lui 2016 el a fost dat in urmarire nationala si internationala, dupa ce o instanta de la Tribunalul Hunedoara a hotarat ca omul de afaceri trebuie sa revina in Penitenciarul Barcea Mare pentru a-si continua o pedeapsa de doi ani inchisoare.

Simota a fost condamnat in 2014, fiind acuzat de conflict de interese in perioada in care era consilier judetean.

* Fostul primar al Bacaului Romeo Stavarache a ajuns la Penitenciarul Bacau, dupa ce, pe 3 noiembrie 2017, Curtea de Apel Targu Mures l-a condamnat la patru ani de inchisoare pentru luare de mita.

* Omul de afaceri Ioan Neculaie, condamnat pe 23 noiembrie 2017 la doi ani de inchisoare cu executare pentru nerespectarea regimului armelor si munitiilor, a fost depistat, a doua zi dimineata, in Punctul de Trecere a Frontierei Giurgiu – Rutier, la intrarea in tara si incarcerat la Penitenciarul Giurgiu.

* Fostul ministru al Internelor Gabriel Berca si fostul deputat Mihai Banu au ajuns la Penitenciarul Bacau dupa ce au fost condamnati definitiv, pe 14 decembrie 2017, de ICCJ, pentru trafic de influenta, la doi ani de inchisoare cu executare, respectiv la trei ani si jumatate de detentie cu executare.

* Fostul sef al Agentiei Nationale de Administrare Fiscala Sorin Blejnar a fost eliberat din Penitenciarul Rahova, pe 27 aprilie 2017, dupa aproape 6 luni de arest intr-un dosar in care a fost trimis in judecata pentru trafic de influenta.

Curtea de Apel Bucuresti a mentinut o decizie a Tribunalului Bucuresti de inlocuire a arestului preventiv cu masura controlului judiciar.

* Fostul presedinte al Consiliului Judetean Arges Constantin Nicolescu, aflat in detentie din 2015, in urma unei condamnari la 7 ani si 8 luni de inchisoare pentru fapte de coruptie, a fost eliberat conditionat pe 29 mai 2017.

El a fost incarcerat, pe 5 februarie 2015, la Penitenciarul Colibasi.

* Omul de afaceri Dan Voiculescu, condamnat definitiv la 10 ani de inchisoare cu executare in dosarul “ICA”, a fost externat, pe 18 iulie 2017, din Spitalul Universitar, dupa ce Tribunalul Bucuresti a decis in aceeasi zi ca el sa fie eliberat conditionat.

Voiculescu a precizat ca a avut un sindrom de ocluzie intestinala, ca medicii l-au stabilizat si urmeaza sa fie operat.

* Fostul ministru al Transporturilor Relu Fenechiu, condamnat la 5 ani si 6 luni de inchisoare, a parasit Penitenciarul Vaslui, pe 7 august 2017, ca urmare a eliberarii sale conditionate.

El a fost condamnat definitiv in dosarul ”Transformatorul” in ianuarie 2014, o a doua condamnare, cea in dosarul ”Siveco”, avand loc dupa ce Fenechiu si-a recunoscut vinovatia in cauza in care era acuzat de DNA Ploiesti de trafic de influenta in forma continuata si spalare de bani.

* Fostul deputat Cristian Boureanu a parasit pe 11 august 2017 Penitenciarul Rahova, dupa ce Tribunalul Bucuresti a decis sa fie eliberat din arest preventiv si plasat sub control judiciar, in dosarul in care este acuzat de ultraj, dupa ce a lovit un politist rutier.

Judecatoria sectorului 1 a decis pe 10 iunie 2017 arestarea lui preventiva.

* Nicolae Popa, fost director al Fondului National de Investitii (FNI), a fost eliberat conditionat, pe 30 august 2017, din Penitenciarul Gaesti, unde executa o condamnare pentru inselaciune.

Popa a fost condamnat in 2007 la 15 ani inchisoare in dosarul FNI. El s-a sustras executarii pedepsei, iar in decembrie 2009 a fost arestat in Indonezia si adus in tara, unde a fost incarcerat.

Pe 17 februarie 2014 Judecatoria Giurgiu a decis reducerea pedepsei sale la 6 ani si 8 luni.

* Pe 11 septembrie 2017 conducerea Penitenciarului de maxima siguranta Poarta Alba a pus in aplicare decizia definitiva de eliberare conditionata a lui Mircea Basescu, astfel ca fratele fostului sef de stat Traian Basescu a parasit sediul Sectiei externe Valea Seaca, unde a executat un an si trei luni de inchisoare.

Mircea Basescu a fost condamnat in iunie 2016 la 4 ani de inchisoare cu executare pentru trafic de influenta.

* Fondatorul MISA, Gregorian Bivolaru, condamnat la sase ani de detentie pentru act sexual cu un minor, a iesit pe 13 septembrie 2017 din Penitenciarul Bistrita, ca urmare a eliberarii sale conditionate.

Bivolaru a fost adus in Romania in vara anului 2016 sub escorta, dupa ce magistratii francezi au decis ca acesta poate fi extradat.

* Fostul primar al orasului Piatra Neamt Gheorghe Stefan a parasit pe 20 septembrie 2017 Penitenciarul Ploiesti, dupa ce Tribunalul Prahova a decis ca poate fi eliberat conditionat.

El a executat mai mult de o treime din pedeapsa de trei ani si sase luni de detentie la care a fost condamnat pentru fapte de coruptie.

* Omul de afaceri Dorin Cocos a iesit pe 3 octombrie 2017 din Penitenciarul Jilava, ca urmare a eliberarii sale conditionate.

El a executat un an de inchisoare din pedeapsa de doi ani si patru luni primita in dosarul “Microsoft”.

* Fostul presedinte al Camerei de Comert, Industrie si Agricultura Mihail Vlasov a parasit Penitenciarul Vaslui pe 3 noiembrie 2017, in urma eliberarii sale conditionate.

Vlasov a fost condamnat definitiv in iunie 2015 la 5 ani inchisoare cu executare pentru trafic de influenta. Ulterior, intr-un al doilea dosar, a fost acuzat de dare de mita si condamnat la 2 ani de inchisoare cu executare. Cele doua condamnari au fost contopite, rezultand o pedeapsa finala de 5 ani si 8 luni de detentie.

* Fostul ministru al Tineretului si Sportului Monica Iacob Ridzi, condamnata in februarie 2015 la cinci ani de inchisoare pentru abuz in serviciu, a parasit in seara de 22 noiembrie 2017 Sectia Exterioara Cluj-Napoca a Penitenciarului Gherla, dupa ce Tribunalul Cluj a decis liberarea sa conditionata.

* Dan Diaconescu, condamnat martie 2015 la cinci ani si sase luni inchisoare pentru santaj, a iesit din Penitenciarul Jilava, pe 29 noiembrie 2017, ca urmare a eliberarii sale conditionate.

Diaconescu a cerut sa fie eliberat conditionat in baza legii privind recursul compensatoriu.

Print Friendly, PDF & Email
Reclame home 2
Reclame home 2

Related posts

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Reclame home 1
Reclame home 1
Reclame home 1
Reclame home 1