România va avea un Registru naţional digital al clădirilor şi va dezvolta centre-pilot destinate recuperării materialelor de construcţii istorice şi reutilizarea lor, conform capitolului 5 din Pilonul I al Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), intitulat „Valul renovării – Fondul pentru reabilitarea verde şi seismică”, informează AGERPRES.
Potrivit documentului publicat vineri, autorităţile române au în plan realizarea unui cadru normativ simplificat şi actualizat care să sprijine implementarea investiţiilor în tranziţie spre clădiri verzi şi reziliente.
În acest context, ar urma să fie instituit un fond „renovation wave” care să finanţeze adecvat lucrări de îmbunătăţire a fondului construit existent în următoarele domenii: eficienţa energetică şi/sau consolidarea seismică a clădirilor rezidenţiale multifamiliale; eficienţa energetică şi consolidarea seismică a clădirilor publice ale autorităţilor sau instituţiilor publice centrale şi locale din domeniile administraţie publică, justiţie, cultură, sănătate, educaţie, ordine publică şi securitate naţională; creşterea eficienţei energetice a clădirilor istorice.
Pe acelaşi segment al viziunii ecologice în domeniul construcţiilor este propusă realizarea registrului naţional digital al clădirilor, alături de consolidarea capacităţii profesionale a specialiştilor şi muncitorilor în domeniul construcţiilor pentru realizarea de construcţii cu performanţe energetice sporite.
În plus, vor fi dezvoltate centre-pilot pentru recuperarea materialelor de construcţii istorice şi reutilizarea lor, iar pe zona legislativă ar urma să aibă loc o serie de schimbări în vederea consolidării seismice a clădirilor din România.
Nu în ultimul rând, se va pune accent pe formarea profesională pentru intervenţia pe construcţii cu valoare istorică şi arhitecturală.
Bugetul iniţial de negociere alocat pentru planurile prevăzute în Capitolul 5 din Pilonul I al PNRR se ridică la valoarea de 2,2 miliarde de euro.
Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă (PNRR) al României este documentul strategic care fundamentează priorităţile de reformă şi domeniile de investiţii la nivel naţional pentru instituirea Mecanismului de redresare şi rezilienţă.
Mecanismul este gândit pe şase piloni, şi anume: Tranziţie verde; Transformare digitală; Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare şi inovare, precum şi o piaţă internă funcţională, cu întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) puternice; Coeziune socială şi teritorială; Sănătate, precum şi rezilienţă economică, socială şi instituţională, în scopul, printre altele, al creşterii nivelului de pregătire pentru situaţii de criză şi a capacităţii de reacţie la criză; Politici pentru generaţia următoare, copii şi tineret, cum ar fi educaţia şi competenţele.
„La acest moment propunem o alocare de 41,1 miliarde de euro, reprezentând 141% din alocarea României atât din granturi cât şi împrumuturi pentru reforme care să producă schimbări structurale, precum reforma sistemului de pensii, reforma funcţiei publice, reforma salarizării în sector public, reforma companiilor de stat şi introducerea venitului minim de incluziune. Jaloanele şi ţintele preconizate potrivit calendarului indicativ pentru implementarea reformelor şi a investiţiilor trebuie încheiate până în data de 31 august 2026”, se precizează în documentul citat.
România trebuie să transmită oficial planul de redresare şi rezilienţă, până la 30 aprilie, printr-un singur document integrat, potrivit Regulamentului (UE) 2021/241 al parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare şi rezilienţă.