Romania, repetenta la reciclare

PNL

Uniunea Europeana propune obiective de reciclare din ce in ce mai ambitioase care sa favorizeze tranzitia catre o economie circulara pentru toate statele membre. Parlamentul European a adoptat recent mai multe documente care prevad cresterea tintelor de reciclare a deseurilor pana in 2030 astfel: 80% pentru deseurile de ambalaje, 70% pentru deseurile municipale si limitarea depozitarii la groapa la maxim 5%, relateaza Agerpres.

Ce sanse are Romania sa se conformeze acestor noi tendinte in contextul in care in acest moment tara noastra se confrunta cu gestionarea a 10 proceduri de infringement declansate de catre Comisia Europeana din cauza problemelor de mediu, dintre care cinci pe deseuri?

In 2014, Romania si-a asumat indeplinirea a 36 de conditionalitati ex-ante printr-un acord semnat cu Uniunea Europeana, pentru a putea beneficia de fazarea mai multor proiecte cuprinse in exercitiul financiar 2014-2020. Termenul limita pana la care tara noastra trebuia sa indeplineasca toate aceste conditionalitati a fost 31 decembrie 2016, intarzierile putand genera suspendarea integrala sau partiala a platilor aferente Programelor Operationale care sunt vizate de respectivele clauze preliminare. La finalul anului trecut, Romania mai avea inca de indeplinit 13 conditionalitati, dintre care o conditionalitate cu risc major de suspendare a platilor, respectiv sectorul deseuri 6.2, ministerul de resort asumandu-si finalizarea tuturor actiunilor la sfarsitul primului trimestru din 2017.

Potrivit unui raport al Comisiei Europene privind aplicarea politicilor de mediu (The EU Environmental Implementation Review), desi au trecut 10 ani de la aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, multe dintre cerintele europene nu sunt inca transpuse in legislatia nationala, iar managementul deseurilor ramane o provocare deosebita pentru tara noastra. Pe masura ce ne apropiem de jumatatea anului 2017, iar Planul National de Gestionare a Deseurilor (PNGD) abia a fost publicat, riscul blocarii fondurilor europene pentru mediu in valoare de sute de milioane de euro este aproape iminent.

Mai mult decat atat, Romania risca sa plateasca in acest an o amenda de 1.74 milioane de euro plus penalitati de pana la 124.000 de euro pe zi pentru ca autoritatile nu au reusit sa inchida depozitele municipale de deseuri neconforme. In prezent exista 109 depozite de deseuri neconforme, iar in luna februarie a acestui an, Comisia Europeana a decis sa actioneze in judecata Romania pentru ca autoritatile nu au reusit sa inchida 68 de depozite municipale de deseuri neconforme care au un risc serios pentru sanatatea oamenilor si mediu, desi termenul limita era 16 iulie 2009. Existenta gropilor de gunoi nu este deloc surprinzatoare in contextul in care depozitarea este principala metoda de ,,gestionare’ a deseurilor in Romania, rata de depozitare fiind cea mai mare dintre statele membre (83% in 2013). In schimb, nivelurile de reciclare si compostare sunt foarte scazute, respectiv 16% fata de media europeana de 44%, contrar principiilor ierarhiei deseurilor.

Cauzele decalajului? Nivelul de absorbtie si utilizare al fondurilor europene destinate imbunatatirii sistemului de gestiune al deseurilor a fost extrem de scazut, in principal din cauza incapacitatii beneficiariilor finali de a pregati si implementa proiecte de investitii mari si a procedurilor de licitatie indelungate si complicate. Accesul populatiei la centrele de colectare municipale era de 76% in 2012, 90% in mediul urban si doar 59% in mediul rural, foarte putine localitati avand implementat un sistem de colectare selectiva a deseurilor.

Romania trebuie finalizeze implementarea acquis-ului comunitar in legislatia nationala pentru a evita sanctiunile Comisiei Europene in ceasul al doisprezecelea. Avem nevoie de investitii masive in reciclare in urmatorii ani pentru a ne apropia de atingerea obiectivelor prevazute pentru 2020. Tarifele scazute practicate in acest moment nu genereaza suficiente venituri pentru investitii. Nu exista strategii relevante si instrumente economice pentru a descuraja depozitarea si a incuraja reciclarea.

Estimarile CE arata ca aplicarea integrala a legislatiei in domeniul deseurilor ar putea crea aproape 30.000 de locuri de munca si ar creste cifra de afaceri din sectorul deseurilor cu peste 3 miliarde de euro.

Solutii exista, functioneaza cu succes in alte state europene si au fost recomandate si Romaniei printr-o serie de documente, atat prin Foaia de Parcurs din 2012, cat si Raportul Jaspers din septembrie 2016. Primii pasi ii constituie aplicarea legislatiei, Introducerea taxei la depozitare si cresterea treptata pentru a devia reciclabilele de la groapa, utilizarea incasarilor pentru finantarea dezvoltarii infrastructurii de colectare separata, inchiderea gropilor de gunoi neconforme, implementarea sistemelor pay as you throw si a obligatiei de colectare selectiva si elaborarea unui plan national de prevenire a deseurilor.

O alta masura recomandata cu prioritate o reprezinta implementarea mecanismelor europene privind transparenta si controlul organizatiilor care aplica principiul raspunderii extinse a producatorului care sa permita finantarea costurilor de colectare in crestere de la populatie pentru a asigura devierea reciclabilelor de la depozitare si infiintarea mecanismelor clearinghouse.

Identificarea de solutii concrete, viabile referitoare la managementul deseurilor ca tema de importanta majora in dezvoltarea regionala a constituit subiectul uneia dintre mesele rotunde din cadrul conferintei ,,Cities of Tomorrow’ organizata de Camera de Comert si Industrie Romano-Germana (AHK Romania) pe tema competitivitatii oraselor. Asociatia Environ(www.environ.ro) a participat la eveniment alaturi de alti 300 de participanti din intreaga tara printre care arhitecti, urbanisti, reprezentanti ai mediului de afaceri, dar si numerosi reprezentanti ai sectorului public. Una dintre concluziile conferintei a fost aceea ca dezvoltarea oraselor nu se intampla de la sine, ci presupune un efort complex, coordonat care necesita implicarea tuturor actorilor: autoritati locale, investitori, finantatori si comunitate.

Solutiile identificate vizeaza dezvoltarea de mecanisme de informare continua si monitorizare pentru UAT-uri in ceea ce priveste obligatiile pe care le au, concomitent cu introducerea principiului responsabilitatii individuale si a sanctiunilor pentru edilii care nu respecta calendarul de implementare si obligatiile legale de conformare in domeniul reciclarii mergand pana la transferul sanctiunilor pe lant la cei responsabili de intarzierea si blocarea implementarii proiectelor cu finantare europeana din domeniul managementului deseurilor.

O alta recomandare urgenta o reprezinta derularea de campanii nationale de durata pentru informarea populatiei asupra obligatiei de a colecta la sursa deseurilor reciclabile si care sa fie difuzata in toate calupurile publicitare ale televiziunilor (obligatoriu prin lege cu sprijinul CNA).

Nu in ultimul rand, imbunatatirea mecanismelor de raportare si control astfel incat bazele de date nationale din domeniul gestionarii, sortarii si reciclarii deseurilor sa fie credibile si precise, reflectand realitatea din teren. Actualizarea proiectelor care au stat la baza SMID cu tehnologii la zi care sa permita cresterea eficientei in activitatea de colectare pe fluxurile de reciclabile si reducerea costurilor de operare.

Orasele viitorului, pentru a deveni si inteligente, au nevoie de o abordare integrata si holistica in exercitiile lor de planificare si dezvoltare urbana, unificand dimensiunea sociala, economica de mediu si cea teritoriala. Consultarea constanta intre investitori, autoritati publice locale, dezvoltatori si societatea civila, transparentizarea planurilor urbanistice si formularea unor proiecte de dezvoltare care sa tina cont de nevoile oraselor si ale cetatenilor, existenta unei analize SWOT pentru fiecare oras precum si viziunea pe termen lung sunt aspecte extrem de necesare pentru atragerea de investitori si implicit pentru revitalizarea oraselor Romaniei.

Asociatia Environ (www.environ.ro) isi va continua angajamentul asumat inca din 2007 de a contribui pas cu pas la transformarea Romaniei intr-o societate a reciclarii, mai cu seama prin implicarea activa si sprijinirea grupurilor de lucru constituite pe tema deseurilor si colaborarea cu autoritatile publice centrale si locale, propunand solutii pentru deblocarea urgenta a acestei situatii si aplicarea cu prioritate a recomandarilor propuse de Jaspers in raportul ,,Instrumente economice pentru cresterea reciclarii si devierea deseurilor de la depozite in Romania’, publicat in septembrie 2016.

Print Friendly, PDF & Email
Reclame home 2
Reclame home 2
Reclame home 2

Related posts

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Reclame home 1