Fondurile europene destinate Romaniei pentru plati directe in perioada 2020-2027 vor inregistra o crestere cu 15% fata de actualul exercitiu financiar, in timp ce pentru zona de investitii va fi o scadere de aproximativ 16%, a declarat, marti, directorul general al Agentiei pentru Finantarea Investitiilor Rurale (AFIR), Adrian Chesnoiu, informeaza AGERPRES.
„Cele 20,5 miliarde de euro din bugetul Uniunii Europene destinate Romaniei s-ar imparti conform celor doi piloni, pe plati directe, Pilon I, acolo unde se gasesc aceste subventii si Pilonul II, investitii, in care discutam de tot ceea ce inseamna dezvoltarea fermelor, dezvoltare rurala si acea componenta pentru care CE puncteaza foarte mult ca si abordare, componenta de mediu, careia trebuie sa-i acordam 30% din intreaga anvelopa financiara de pe Pilonul II. In cifre efective, 13,3 miliarde de euro se duc pe Pilonul I si reprezinta o crestere de 15% raportat la exercitiul financiar 2014 -2020, iar pe Pilonul II observam o scadere de la 8,13 miliarde de euro cat este componenta UE, la 6,75 miliarde de euro, ceea ce arata o scadere de aproximativ 16%”, a spus Chesnoiu, la o conferinta pe teme agricole organizata de ZF.
El a precizat ca inca de la aderarea Romaniei in UE s-a prevazut o schema de contributie la dezvoltare de 85% din intregul buget alocat din fondurile UE si de 15% de la bugetul national, insa in viitoarea programare rata de cofinantare a statului membru va creste la 30%.
„Astfel, celor 8,13 miliarde de euro din programarea 2014-2020 li s-au adaugat 1,4 miliarde de euro contributia Romaniei, ingloband un buget total de 9,5 miliarde de euro. Ce este foarte important si trebuie sa avem in vedere este ca in exercitiul financiar viitor politica la nivel european vine cu o schimbare majora, cel putin pe zona de investitii, pilonul II din PAC. Rata de cofinantare a statului membru va fi de 30%, ceea va dubla efortul statal al Romaniei, ducand contributia la aproximativ 2,5 miliarde de euro in cei sase ani”, a precizat seful AFIR.
Acesta a subliniat ca europarlamentarii romani din toate ramurile politice lupta in comisiile de specialitate ca bugetul alocat Romaniei sa nu scada in domeniul agriculturii, chiar daca el a crescut la fondurile de coeziune, in conditiile in care CE a prezentat initial un buget in scadere datorat iesirii Marii Britanii din UE in domeniul agriculturii, de la 408 miliarde de euro, la 365 de miliarde de euro, respectiv o scadere de 28%.
