In a doua zi de Paste, fetele sunt stropite cu parfum, obiceiul fiind preluat de la germani si maghiari, dar este pastrat atat la tara, cat si la oras. In Transilvania, stropitul s-a practicat in familiile nobiliare pana la sfarsitul secolului al XIX-lea, dupa care doar locuitorii satelor l-au mai pastrat, scriu jurnalistii Antena 3.
Traditia spune ca fetele trebuie udate cu apa de izvor neinceputa ca sa fie frumoase, sa dea nastere la copii sanatosi si sa miroasa tot anul ca florile de primavara. Femeile si fetele isi asteapta musafirii cu oua rosii, palinca si prajituri, pe care le ofera celor care spun poezii. Primii care pornesc la stropit sunt cei mici. Ei primesc zeci de oua, dar si prajituri sau bani. Obiceiul udatului, se pastreaza si la orase. Aici, apa de izvor este inlocuita cu parfumuri sau deodorante mai scumpe sau mai ieftine, in functie gustul sau buzunarul fiecaruia.
Traditia stropirii de Pasti, a fetelor, se pastreaza si la institutii, unde, in a treia zi de Pasti, unii sefi isi stropesc angajatele si le compun mici poezioare. Unele dintre catrene au usoare tente politice, altele sanctioneaza aspectele negative ale societatii actuale, iar cele mai multe sunt menite sa starneasca rasul.
In unele sate din Transilvania, fetele isi iau revansa in cea de-a treia zi de Pasti, cand e randul baietilor sa fie stropiti. Acest obicei isi are radacinile in urma cu doua mii de ani, cand evreii i-au stropit cu apa pe adeptii lui Iisus care aduceau vestea Invierii.
Foto: Arhiva ZiarMM.ro
