Singurele biserici de lemn UNESCO neelectrificate din lume se afla in Maramures

PNL

Subiectul bisericilor de lemn UNESCO fara curent electric, caz unic in lume, atrage tot mai multe critici. Redam mai jos un amplu material realizat de jurnalistul Teofil Ivanciuc pe aceasta tema.

Cand spui Maramures, te gandesti in primul rand la bisericile de lemn, cel mai cunoscut brand si atractie turistica a regiunii, biserici care au raspandit faima si frumusetea locului, dar si a intregii Romanii, pana la marginile Pamantului. Aceste biserici sunt adevarate muzee de arhitectura si arta, adapostind fresce, icoane, carti, mobilier si piese textile din secolele 15-19, fiind atat de pretioase (dar insuficient valorificate), incat unele au devenit Patrimoniu Mondial UNESCO.

In acest context, in urma cu cateva luni a fost receptionat proiectul „Circuitul Bisericilor de Lemn din Transilvania de Nord”, finantat prin POR 2007-2013, Masura 5.1, implementat intre anii 2012-2016, cu o valoare totala de 19.851.274,44 lei (cca 4,5 milioane euro) – cea mai mare investitie in turism din istoria Maramuresului.

Proiectul a avut ca scop chiar „punerea in valoare” a 16 biserici vechi de lemn din cele 90 aflate pe cuprinsul judetului Maramures, sapte dintre ele Patrimoniu Mondial UNESCO: Barsana-Jbar, Budesti-Josani, Desesti, Ieud-Deal, Plopis, Poienile Izei si Surdesti, respectiv noua monumente istorice de interes national: Bogdan Voda, Botiza, Calinesti-Caeni, Carpinis, Ieud-Vale, Remetea Chioarului, Rozavlea, Sat Sugatag si Sacalaseni. Asadar, au fost selectate doar sapte biserici UNESCO din cele opt, fabuloasa biserica de la Rogoz fiind lasata pe din afara, pentru ca, vezi Doamne, ar fi atat de bine pusa in valoare incat nu mai are nevoie de nimic[1]!

Printre obiectivele specifice ale proiectului s-au aflat: reabilitarea drumurilor de acces (binevenita), realizarea de imprejmuiri (asa a fost distrus cel mai frumos gard cu pietre de mormant incastrate, cel de la Ieud-Deal), parcari si alei de acces (cu pietre miscatoare puse direct peste nisip sau cu exces de beton)‚ construirea unor puncte de informare turistica (cu aer traditional, dar supradimensionate si uneori amplasate prost – la bisericile Sat Sugatag sau Ieud-Vale) sau „realizarea iluminatului stradal, arhitectural si de punere in valoare a obiectivelor”.

Numai ca, aceasta realizare a lasat tot fara curent electric bisericile de la Barsana-Jbar si Ieud-Deal (ambele monumente UNESCO), Calinesti-Caeni si Bogdan Voda, deci un sfert dintre bisericile prinse in proiect, respectiv tot un sfert din cele opt biserici de lemn patrimoniu UNESCO! Totodata, numitele biserici maramuresene au ramas singurele monumente UNESCO din Romania aflate in picioare (excludem aici ruinele dacice), neelectrificate, dar si singurele biserici de Patrimoniu Mondial din lume fara curent electric!!!

Mai concret, la bisericile respective s-au realizat drumuri de acces, parcari, puncte de informare turistica, instalatii de apa-canal si iluminatul exterior – cu diferite modele de reflectoare chinezesti, dar nimeni nu s-a gandit ca ar trebui lumina electrica si in interior! Aceasta, in conditiile in care cablurile electrice au fost ingropate de jur-imprejurul bisericilor, la distante de nici 2-3 m! Toate acele biserici vechi au usile si ferestrele foarte mici, lumina naturala fiind insuficienta mai ales in perioada iernii ori in zilele noroase.

Apoi, nu au fost prevazute paratraznete la nici una din cele 16 biserici, cele montate pe turnuri in anii 1960-1970 fiind, aproape toate, defecte sau ineficiente. Cele doua biserici UNESCO ramase fara curent au fost restaurate ultima data in anii 1990. In 1997, atunci cand s-a depus dosarul de nominalizare catre cel mai inalt for cultural al lumii[2], a fost intocmit proiectul de electrificare a interiorului bisericii Barsana-Jbar, preconizat a fi pus in practica in anul urmator, lucru prevazut si pentru biserica Ieud-Deal (electrificata initial intr-un mod improvizat si lasata fara curent la ultima restaurare in vederea refacerii instalatiei, ceea ce nu s-a mai realizat).

Numai ca, in 1999, bisericile respective au fost introduse de catre UNESCO pe lista Patrimoniului Mondial, fara ca romanii sa le mai racordeze la reteaua de electricitate… Iar celelalte doua biserici-monument, Calinesti-Caeni si Bogdan Voda, desi au cunoscut la randul lor mai multe restaurari, nu au fost electrificate in interior niciodata…
Aceasta situatie absurda ii pune pe turisti in imposibilitatea de a se bucura de comorile din interioarele semiobscure, dupa ce fac atata drum si platesc biletul de intrare. Ei pot folosi lanterna telefoanelor (!) pentru ca alte modalitati de iluminat in bisericile intunecate nu exista (doar ghidul de la Ieud-Deal pune la dispozitia tuturor o lanterna electrica portabila…)!

Apoi, fara electricitate, nu pot fi instalate sisteme antiefractie si nici detectoare pentru fum, desi, proiectul a prevazut 16 sisteme antifurt, cate unul pentru fiecare biserica[3]! As vrea sa vad si eu „sistemele antiefractie” de la cele patru biserici neelectrificate… Cum s-a ajuns la aceasta aberatie strigatoare la cer (incompetenta? indiferenta?)?! Din cauza proiectantului (Aedilis Proiect SRL) si a beneficiarului (Consiliul Judetean Maramures), care ar fi putut facil include in proiect, dar nu au facut-o, dotarea completa a tuturor bisericilor.

Conform Ghidului Masurii accesate (5.1), intre cheltuielile eligibile sunt acceptate tot ceea ce inseamna „restaurarea, consolidarea, protectia si conservarea monumentelor”, inclusiv: „cheltuieli pentru alimentare cu apa, canalizare, alimentare cu gaze naturale, agent termic, energie electrica, ventilare, climatizare, PSI, siguranta la foc, antiefractie, telecomunicatii si alte tipuri de instalatii impuse de destinatia obiectivului de patrimoniu”, cu precizarea ca „lista activitatilor eligibile este orientativa, alte activitati decat cele de mai sus putand fi considerate eligibile daca solicitantul justifica necesitatea derularii lor[4]!

Si atunci, cum de i-a lasat inima sa rateze asemenea ocazie, refuzand sa electrifice bisericile si sa le lase la mana hazardului, fara sisteme de securitate si paratraznete?! Directia de Cultura (DJCCPCN Maramures) a criticat lipsa paratraznetelor eficiente[5], mai ales ca, din lista de mai sus, bisericile UNESCO din Surdesti, Desesti si Ieud-Deal au avut deja turnurile afectate de descarcari electrice in anii 1919, 1920 si 1973, alte biserici fiind distruse complet de fulgere (ultima in 1996, in satul Valea Stejarului). O parte a presei a subliniat excesul de beton, calitatea pavajelor sau montarea unui gard peste morminte (!), o singura publicatie remarcand lipsa electrificarii interioare[6].

Rezultatul a fost doar un „drept la replica” halucinant al managerului de proiect de la C.J., Claudia Maria Breban[7]… Conform acesteia, vina este a ziaristului, nu a C.J., a proiectantului si a executantilor, „abaterea de la proiect” nici nu poate fi pusa in discutie (de ce?!), iar „realizarea bransamentelor la reteaua de energie electrica … reprezinta o alta categorie de lucrari care exced proiectului realizat”… Dar, cine i-a impiedicat sa faca un proiect complet?!

Din nefericire, atat pe parcursul derularii proiectului, cat si la momentul receptiei acestuia, gravitatea situatiei a fost estompata de cvasi-majoritatea presei, care a exultat cu laudele la adresa unuia „dintre cele mai reprezentative proiecte implementate de Consiliul Judetean Maramures”. Apoi, „Circuitul Bisericilor de lemn din Transilvania de Nord” a primit „Premiul de Excelenta” la Gala Turismului Romanesc „pentru realizarile remarcabile ce contribuie la dezvoltarea si promovarea turismului”! Nici nu mai are vreun rost sa pomenim ca personalul angajat sa deserveasca cele 16 centre de informare a fost selectat deseori pe baza legaturilor cu parohul locului, fiind angajati chiar si clopotari cu sapte clase, care nu cunosc o boaba in vreo limba straina! E drept, la unele biserici exista insa si ghizi foarte buni.

Mai trebuie stiut ca preotii bisericilor UNESCO Barsana-Jbar, Poienile Izei si Ieud-Deal continua sa interzica total si inexplicabil, fotografiatul in interiorul lacasurilor, cu sau fara blit! Pana la urma se putea inca si mai rau, dar proiectul de 4,5 mil. euro a fost incheiat fara ca bisericile sa mai fie supuse la „restaurarile” de ultima moda… Ne referim la genul de „restaurari” cu termopane de la Sighisoara, la rezidirile fanteziste si butaforiile de beton armat de la Deva, Rupea, Suceava, Feldioara etc., la fluviile de beton de la alte biserici de lemn precum cele din Baica, Racas ori Ciumarna din Salaj[8] s.a…

Ce este acum de facut in cazul singurelor biserici UNESCO din lume ramase fara curent electric, adica cele doua din Maramures – Romania: Ieud-Deal si Barsana-Jbar, pentru ca celelalte 6 biserici romanesti, respectiv 44 de biserici de lemn ale Patrimoniului Mondial din Polonia, Slovacia, Ucraina, Finlanda, Norvegia, Rusia si Chile (de toate sunt doar 51!) sunt electrificate – unele din lacasurile straine avand chiar sisteme automate de stingere a incendiilor, de care pe la noi nici macar nu s-a auzit?!

Gravitatea situatiei impune interventia grabnica a Guvernului, prin Institutul National al Patrimoniului (de ce, oare, n-a intervenit pana acum?!), pentru ca C.J. Maramures pare depasit, neintelegand practic despre ce este vorba… La altii n-are rost sa se apeleze, Comisia Nationala a Romaniei pentru UNESCO fiind condusa, incepand din 2011, de catre Ani Matei[9].

Solutia este clara: se impune echiparea urgenta – prin „sarirea” etapelor cronofage, cu instalatii electrice interioare, sisteme antiefractie si alarme pentru fum (sau, de ce nu, direct cu sisteme de stingere automate!), precum si montarea de paratraznete functionale la toate bisericile monument de lemn!

Teofil IVANCIUC

Note:

[1] http://patrimoniu.gov.ro/ro/component/content/article/9-monumente-istorice/37-raport-de-monitorizare-al-bisericilor-din-lemn-din-jud-maramures-inscrise-pe-lista-patrimoniului-mondial-2011.
[2] http://whc.unesco.org/uploads/nominations/904.pdf
[3] Vezi nota 1.
[4] http://regio-adrcentru.ro/wp-content/uploads/2016/06/Ghid-5.1.pdf
[5] http://www.graiul.ro/2015/12/28/monumentele-istorice-din-maramures-in-pericol/
[6] https://ziarmm.ro/jenant-doua-biserici-monument-unesco-din-maramures-fara-curent-electric-in-2016/
[7] http://www.cjmaramures.ro/comunicate/drept-la-replica-proiectul-circuitul-bisericilor-de-lemn-din-transilvania-de-nord-nu-presupune-racordarea-la-reteaua-electrica-a-bisericilor-monument-unesco
[8] http://www.salajulpursisimplu.ro/marele-kitsch-biserici-vechi-de-lemn-din-salaj-batjocorite-in-numele-turismului/
[9]http://www.cotidianul.ro/ani-matei-de-la-uascr-la-unesco-132011/

Print Friendly, PDF & Email
Reclame home 2
Reclame home 2
Reclame home 2
Reclame home 2
Reclame home 2

Related posts

3 Comments

  1. xy

    „Circuitul Bisericilor de Lemn din Transilvania de Nord”. De ce nu scrie Maramures in loc de Transilvania de Nord? Nu suntem Transilvania. Stramosii nostrii au fost dacii liberi, apoi Dragos Voda si Bogdan Voda. Astia doi din urma au infiintat Moldova. Mai mult am fi Moldova de Vest decat Transilvania de Nord.

    Reply
    1. Attila

      Moldova de vest in loc de Transilvania de nord? Bine ca nu Rusia occidentala.
      Maramuresul a fost si este parte din Transilvania, care in sec. XIV, in vremea lui Dragos, era parte a regatului Ungariei. Dragos a fost capitan regal al lui Ludovic I, iar dupa organizarea unei marci la Baia, a condus Moldova in numele coroanei maghiare. Regele l-a investit cu rangul de Markgraf (titlu de noblete echivalent cu marchiz), nefiind cunoscut drept “voda” (titulatura data ulterior de cronicarii moldoveni si preluata de istorici).
      Suntem si am fost aici alaturi de alte popoare, cu care am coexistat sau ne-am ciocnit (asta e istoria!) intre “dacii liberi” si natiunea romana.
      Ar trebui sa putem fi mandri cu ceea ce realizam, nu cu descendenta noastra (arareori atat de pur daco-romana si ortodoxa, cum istoricii comunisti, respectiv bor incearca sa o acrediteze).

      Reply
  2. George Sirius

    Promovarea si introducerea bisericilor in circuitul UNESCO ar trebui sa fie efortul lui Marchis si in acest context si asigurarea utilitatilor specifice. Efortul lui in sensul ca sa nu aiba odihna pina nu reuseste. E un artist cunoscut si respectat, a carui parere nu trece neobservata. Nu inteleg de ce nu apare in aceasta lupta cu inertia si incompetenta functionarilor CJ MM.

    Reply

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Reclame home 1