Vizibilitatea publica este aspectul care conteaza cel mai mult pentru politicieni atunci cand iau o decizie, in detrimentul propunerilor venite de la electoratul lor sau al alinierii legislatiei la cea europeana, reiese dintr-un sondaj realizat de Asociatia Registrul Roman de Lobby, prezentat miercuri intr-o intalnire cu presa, informeaza AGERPRES.
Cercetarea de piata a fost realizata in luna septembrie 2018 in randul a 58 de practicieni de lobby si reprezinta perceptia lor.
Astfel, 79% dintre ei considera ca vizibilitatea publica este aspectul care influenteaza cel mai mult decizia unui politician, 68% spun ca propunerile venite din propriul partid sunt determinante, 64% au indicat considerentele electorale, 23% – propunerile din propria institutie, 20% – alinierea legislatiei la cea europeana, 18% – propuneri din mediul virtual.
Totodata, 71% dintre practicieni se vad de peste 10 ori pe an, adica aproximativ o data pe luna, cu decidentii.
Scopul intalnirilor a fost sa prezinte un punct de vedere al celui pe care il reprezinta – 80%, apoi sa informeze decidentii politici – 79%, 64% au interactionat cu politicienii pentru modificarea unei legi, in timp ce 25% au facut-o pentru elaborarea unui nou cadru legislativ.
Cele mai puternice instrumente ale lobbystilor, in opinia lor, sunt argumentele economice – 67%, argumentele sociale si juridice, fiecare cate 47%, studii comparate – 41%, puncte de vedere ale organismelor internationale – 43%.
Aproape 90% dintre ei considera ca este foarte bine sa faca parte dintr-o asociatie profesionala. Totodata, 52% s-au intalnit cu decidentii in calitate de reprezentant al unei entitati (companii), iar 48% ca membri ai unei organizatii asociative.
La capitolul cei mai eficienti actori de comunicare institutionala, intervievatii au indicat asociatiile de afaceri – 43%, firmele de consultanta in public affairs – 42%, companiile multinationale – 36%, patronatele – 32%, sindicatele – 30%, camerele de comert – 29%, ONG-urile – 21%, companiile nationale – 13%.
In ceea ce priveste domeniile economice, perceptia industriei este ca actorii de comunicare institutionala cei mai eficienti sunt in sectorul energetic (petrol, gaze, electricitate) – 50%, sectorul farmaceutic – 46%, servicii financiar-bancare – 35%, aparare si securitate – 35%, agricultura – 19%.
Din total, 72% dintre respondenti spun ca deciziile se iau mai degraba netransparent, 17% – total netransparent si doar 11% spun ca se iau transparent.
Totodata, 73% arata ca procesul de decizie este mai degraba neparticipativ, total neparticipativ – 12% si mai degraba participativ – 15%.
Din sondaj mai reiese ca procesul de luare a deciziilor in ultimii 3-4 ani s-a inrautatit (66%), nu exista consultarea publica, calitatea dialogului a scazut, transparenta lipseste, deciziile sunt nefundamentate, fara analize de impact, si nu exista predictibilitate.
In acest moment, exista doua proiecte privind Legea lobby-ului in Romania: un proiect de Ordonanta de Urgenta initiat de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comert si Antreprenoriat, care a fost in dezbatere publica pana in aceasta luna, si un proiect de lege initiat de ALDE, care este in dezbatere parlamentara la Camera Deputatilor.
Cele doua forme sunt aproape identice, cu foarte mici modificari, a declarat Laura Florea, presedintele Asociatiei Registrul Roman de Lobby.
„Legea este un pas inainte, insa este departe de a fi perfecta. De fapt, este copy-paste din legea care exista in vigoare in Austria, insa cu traduceri si interpretari gresite”, a spus ea.
Florea s-a referit atat la forma legii, paragrafele fiind numerotate intr-un fel in legea din Austria si in alt fel in proiectul din Romania, iar unele paragrafe la care se face referire nu exista.
„Totodata, in Austria, inregistrarea in registrul practicienilor de lobby este online, dar in Romania se va face doar in regim ‘dosar cu sina’, la un registru care va exista pe langa Registrul Comertului”, a mai aratat ea.
Laura Florea a criticat si faptul ca, potrivit proiectului actual, se cere inregistrarea inclusiv a prevederilor din contractele semnate cu clientii.
„Companiile vor declara doar daca cheltuiesc peste 100.000 de euro pe activitatea de lobby, insa noi consideram ca aceasta suma este foarte mare. De fapt, este un nivel preluat din legea austriaca, unde chiar si acolo este considerat foarte mare. Noi am propus sa poata fi declarate intervale de sume cheltuite in acest scop. De asemenea, sanctiunile impuse prin aceasta lege sunt foarte mari, la nivelul pietei din Austria”, a mai spus Florea.
