Ștefan Dărăbuș: Colegii noștri din Hope and Homes for Children Ukraine sunt sub asediu, în Kiev și în alte orașe

Colegii noștri din Hope and Homes for Children Ukraine sunt sub asediu, în Kiev și în alte orașe. De zece zile, războiul le-au schimbat fundamental viața. Nepotul uneia dintre colegele noastre a murit în bombardamente. Ceilalți nu știu dacă mai trăiesc până mâine. Oameni simpli. Civili. E dramatic ce se întâmplă în Ucraina. S-ar putea întâmpla oriunde. Ni s-ar putea întâmpla nouă. Familiilor noastre. De azi pe mâine.

Vama Siret e punctul principal de trecere a graniței pentru ucrainenii care vin spre țara noastră. Împreună cu partenerii de aici, am organizat un post de permanență, pentru preluarea refugiaților care au nevoie de ajutor. Lucrăm îndeaproape cu Direcția pentru Protecția Copilului. Suntem și la vama Sighet, iar de luni vom fi și la vama Halmeu. Găsim locuri de cazare pentru familii. Procurăm paturi, saltele, obiecte de igienă, haine și hrană pentru bebeluși, medicamente, alimente.

E momentul pentru o organizare cât mai bună între ONG-uri și autorități publice, care vor să-i ajute pe oamenii care fug de furia războiului. Mobilizarea organizațiilor e extraordinară. Văd proceduri diferite de la o vamă la alta, dar văd și că oamenii vor să învețe unii din experiența altora. Cred că răspunsul nostru poate fi cu atât mai bun, cu cât suntem mai uniți și noi între noi. Fluxul de refugiați va fi tot mai mare în zilele și săptămânile care vin.

Nimic nu e mai important acum decât să se găsească o soluție pentru încetarea focului. Pentru stoparea unui război fără sens – deși nu știu dacă vreodată, în istorie, vreun război a avut sens. Nu cred că există ceva să poată justifica vreodată crimele de război. Din nou și din nou, câte un dictator ajunge atât de înrăit, încât decide uciderea în masă a altor oameni, distrugerea de orașe, de țări.

Urmărind cum Lavrov, Șoigu și diabolicul Putin vorbesc cu seninătate despre o ”misiune de pace” și despre ”eliberarea poporului ucrainean de un guvern nazificat”, înțeleg încă o dată cum cizma rusească a distrus atâtea țări, atâta vreme, în Europa. Mașina de propagandă a fost perfecționată de la o invazie la alta. Iar dezumanizarea lor a atins cote inimaginabile.

În fața acestui uragan al crimei și al terorii, vom face cât putem noi mai mult pentru victimele războiului. E o mobilizare fără precedent pentru orice forme de ajutor posibile.

Ștefan Dărăbuș, HHC România

Distribuie articolul
Adaugă un comentariu