Stresul la locul de munca reduce speranta de viata 

home camp 0
home camp 0
home camp 0
home camp 0
home camp 0
home camp 0
home camp 0

femeie-birouDaca ar fi sa ii credem pe cercetatorii americani, celebrul dicton “munca inseamna sanatate” nu ar fi valabil suta la suta. Intr-un studiu aparut in revista Health Affairs, ei se ocupa de impactul stresului de la locul de munca asupra sperantei de viata a persoanelor active din Statele Unite, in functie de grupul social si etnic caruia ii apartin, nivelului studiilor sau locul in care stau, transmite Agerpres.

Studii efectuate anterior au aratat imense variatii ale sperantei de viata pe teritoriul Statelor Unite, insa acum a fost prima oara cand cercetatorii au integrat variabila “stresul de la munca”, relateaza sambata pourquoidocteur.fr. Potrivit lor, acest tip de stres ar fi la originea diferentelor majore in privinta mortalitatii in cadrul diferitelor grupuri ale populatiei.

Cercetatorii s-au bazat in studiul lor pe un registru al populatiei numit General Social Survey, care include statistici asupra mortalitatii si locului de munca a mii de americani. Ei i-au impartit pe cei care muncesc in 18 grupe, in functie de origine, educatie si sex si au stabilit o lista cu zece factori de stres la serviciu, printre care numarul de ore lucrate, echilibrul intre viata profesionala si cea privata sau precaritatea postului. Pentru fiecare factor, cercetatorii au evaluat efectul asupra sperantei de viata.

Analizele au confirmat ca persoanele cu un nivel de educatie ridicat sunt mai putin afectate de stres, bucurandu-se de o mai mare speranta de viata. Autorii studiului apreciaza ca persoanele de culoare si hispanice ocupa posturi mai stresante, care necesita mai putini ani de studiu, si traiesc mai putin. Ei subliniaza in schimb diferente majore, la nivel de educatie egal, intre grupurile etnice. Astfel, femeile hispanice educate sunt mai putin afectate de stres decat celelalte si traiesc mai mult.

In privinta factorilor care provoaca cele mai multe decese legate de stres, cercetatorii apreciaza ca riscul de plan social (ansamblu de masuri luate de firme cu ocazia concedierilor colective, destinat sa faciliteze recalificarea sau repartizarea persoanelor concediate la alte locuri de munca) si concedierile, dar si un post precar, fara avantaje sociale cum ar fi, de exemplu, accesul la asigurari de sanatate decente, sunt cele mai nefaste.

Aceste rezultate le-au permis oamenilor de stiinta sa evalueze ca intre 10% si 18% din diferentele de mortalitate si de speranta de viata in randul grupurilor sociale se explica prin factorul stres la serviciu, incheie pourquoidocteur.fr.

Print Friendly, PDF & Email
Reclame home 2
Reclame home 2
Reclame home 2

Related posts

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Reclame home 1
Reclame home 1