O cercetare realizata recent in Statele Unite, bazata pe examinari prin tehnica imagisticii prin rezonanta magnetica (RMN), a demonstrat ca alergarea poate influenta structura si functionarea creierului intr-un mod similar cu efectul pe care il are indeplinirea unor sarcini complexe, precum cantatul la un instrument muzical, informeaza Science Daily, transmite AGERPRES. O motivatie in plus pentru cei care au inclus joggingul pe lista cu rezolutii pentru anul care va incepe curand.
Oamenii de stiinta de la Universitatea Arizona au observat in urma unui studiu ca organul gandirii manifesta o mai buna conectivitate functionala in cazul alergatorilor in comparatie cu indivizii mai sedentari, care nu obisnuiesc sa alerge.
Cercetatorii au comparat, timp de un an, imaginile creierelor unor tineri alergatori cu cele ale altor persoane de varste similare care nu faceau exercitii fizice fizice regulate si au remarcat o crestere a numarului de conexiuni (sinapse) in mai multe regiuni ale creierului, inclusiv in cortexul prefrontal, care este important pentru functiile cognitive precum alcatuirea planurilor, luarea deciziilor si abilitatea de a muta rapid atentia de la o sarcina la alta.
Participantii la studiu au avut varste cuprinse intre 18 si 25 de ani, cu un indice corporal asemanator si aproximativ acelasi nivel de educatie.
Desi este nevoie de cercetari suplimentare pentru a afla modul in care acest numar crescut de conexiuni influenteaza functiile cognitive, descoperirea, publicata in jurnalul ”Frontiers in Human Neuroscience” reprezinta o piatra de temelie pentru alte studii care vor incerca sa contribuie la o mai buna intelegere a efectului pe care exercitiile fizice il au asupra creierului, in special in cazul tinerilor.
David Raichlen, profesor asociat de antropologie si expert in alergare la Universitatea din Arizona a colaborat la aceasta cercetare cu Gene Alexander, profesor de de fiziologie si neurostiinte in cadrul aceleiasi universitati, care studiaza imbatranirea creierului si boala Alzheimer.
”Unul dintre motivele care au dus la aceasta colaborare a fost faptul ca in ultimii 15 ani s-a inregistrat o proliferare a studiilor care au demonstrat ca activitatea fizica poate avea un impact benefic asupra creierului, insa mare parte dintre aceste lucrari s-au concentrat pe adultii cu varsta inaintata”, a explicat Raichlen potrivit sursei citate. Acesta a adaugat ca aceste aspecte nu au fost studiate si in cazul tinerilor si ca ”este important sa intelegem ce se intampla in creier la varste mai fragede”.
”Zonele din creierele alergatorilor unde am observat o conectivitate mai mare sunt si cele care au de suferit pe masura ce imbatranim, astfel ca apare intrebarea daca a fi activ in tinerete poate fi un lucru benefic si poate oferi un fel de rezistenta in fata efectelor imbatranirii si bolilor”, a declarat Alexander.
Studii anterioare au demonstrat ca activitati care necesita un bun control motric, precum cantatul la un instrument muzical, sau pentru care este nevoie de o foarte buna coordonare ochi-mana, cum ar fi jocul de golf, pot avea urmari asupra structurii si functionarii creierului. Insa, au fost realizate foarte putine cercetari in privinta efectului activitatilor atletice repetitive care nu necesita un control motric atat de precis, precum alergarea. Descoperirea celor doi oameni de stiinta sugereaza ca aceste tipuri de activitati pot avea un efect similar.
