SUA, Elvetia si Norvegia cheltuiesc cel mai mult pentru servicii medicale 

Reclame home 1
Reclame home 1
Reclame home 1

pacientLa nivel global sumele alocate de actorii statali pentru servicii medicale au crescut foarte mult incepand cu anul 1980. In prezent, primele pozitii in ceea ce priveste sumele destinate anual acestui sector sunt detinute de SUA, Elvetia si Norvegia, care aloca 16,9%, 11,1%, respectiv 8,9% din PIB pentru sanatate, conform ultimelor date prezentate de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE), transmite Agerpres.

OCDE a publicat la 4 noiembrie „Health at a Glance 2015”, analiza ce contine cele mai recente date comparabile privind performantele sistemelor de sanatate din cele 34 state membre ale organizatiei si anumite tari partenere, incluzand si un capitol referitor la finantarea si sumele cheltuite pentru sanatate. Conform acestor indicatori, Statele Unite aloca cea mai mare suma pentru servicii medicale, 8.713 de dolari de persoana. Prin contrast, multe state analizate, printre care si Turcia si India, aloca mai putin de 1.000 de dolari anual pe cap de locuitor, relateaza 24/7 Wall Street. Romania nu apare in acest clasament, nefiind inca membra a OCDE.

Cheltuielile din domeniul sanatatii acopera o larga arie, de la salariile medicilor si ale personalului medical, pana la asigurarea unor servicii medicale costisitoare, subventionarea produselor farmaceutice si administrarea spitalelor. Fiecare astfel de domeniu are nevoie de diferite resurse. Costurile farmaceutice sunt o componenta majora a costului total, statele membre OCDE alocand in 2013 circa 800 de miliarde de dolari in acest scop, adica aproximativ 20% din costurile totale ale serviciilor medicale.

Numarul medicilor si al asistentelor a crescut incepand cu anul 2000 in aproape statele membre OCDE, insa tarile in care a fost suplimentat personalul medical nu sunt neaparat si cele cu cele mai mari alocari bugetare pentru servicii medicale. Doar una din primele zece tari in clasamentul alocarilor pentru sanatate depaseste media OCDE de suplimentare a locurilor de munca in acest domeniu.

Aceasta situatie este explicata de faptul ca statele care aloca cei mai multi bani pentru sanatate dispun deja de un personal medical numeros. In Elvetia, spre exemplu, tara plasata pe locul doi, dupa SUA, in clasamentul OCDE, sistemul medical cuprinde peste 17 asistente la 1.000 de locuitori.

Primele zece tari din clasamentul intocmit pe baza indicatorilor OCDE cheltuiesc cel putin 8.9% din PIB pentru servicii medicale. Diferenta intre SUA, aflate pe locul intai, si tara de pe locul 10, Canada, este insa semnificativa. Canada cheltuia 10,2% din PIB in 2013 pentru sanatate, adica aproximativ 4.351 de dolari de persoana, in timp ce in SUA procentul alocat din PIB era in acelasi an de 16,4%, adica 8.713 dolari pentru fiecare cetatean american.

„Preturile mai ridicate din sectorul medical explica o mare parte a diferentelor dintre Statele Unite si alte tari care aloca sume importante pentru sanatate”, a comentat Francesca Colombo, coordonatoarea Departamentului pentru sanatate din cadrul OCDE. De asemenea, ea a adaugat faptul ca sistemul de servicii medicale din SUA este fragmentat si foarte complicat, cu un procent mai mare de cetateni neasigurati decat media tarilor dezvoltate.

In mod firesc, tarile care aloca procente insemnate din PIB pentru sanatate dispun si de cei mai performanti indici de sanatate a populatiei. Spre exemplu, din cele zece tari care cheltuiesc cel mai mult pentru sanatate, sapte inregistreaza rate ale mortalitatii infantile sub media OCDE. In mod similar, opt dintre cele zece inregistreaza o speranta de viata mai ridicata decat media de 80 de ani si 6 luni din tarile OCDE.

Relatia dintre cheltuieli si rezultatele obtinute nu este insa una de conditionare directa. La nivelul tarilor intervin factori de comportament sau de stil de viata care au influente majore asupra rezultatelor obtinute de sistemele medicale — asa cum ar fi alimentatia, consumul de alcool sau fumatul.

Astfel, desi SUA cheltuiesc cel mai mult pentru sectorul medical, speranta de viata a unui american este mai mica de 79 de ani — adica sub media statelor OCDE — si cea mai mica dintre statele care cheltuiesc cel mai mult pentru sanatate. In cazul americanilor se remarca faptul ca putin mai mult de 35% din populatia adulta sufera de obezitate, un nivel mult mai ridicat decat in oricare dintre celelalte 43 de tari cuprinse in studiul OCDE.

Primele zece pozitii in clasamentul statelor cu cele mai mari sume pentru serviciile medicale sunt ocupate in ordine de SUA, Elvetia, Norvegia, Olanda, Suedia, Germania, Danemarca, Austria, Luxemburg si Canada.

In cazul Statelor Unite, la o alocare din PIB de 16,4% pentru sanatate, echivalenta cu 8.713 dolari pe cap de locuitor, se inregistreaza o speranta de viata medie de 78,8 ani si o rata a obezitatii de 35,3%. Astfel, desi in general cu cat sunt alocati mai multi bani pentru serviciile medicale, cu atat cresc indicii privind starea de sanatate a populatiei, Statele Unite sunt o exceptie. Americanii beneficiaza de cei mai multi bani pe cap de locuitor alocati pentru servicii medicale si cu toate acestea nu sunt printre cei mai sanatosi cetateni ai planetei. Astfel, SUA inregistreaza una dintre cele mai ridicate rate ale obezitatii din lume, o rata care devine „exceptional de ridicata” prin raportare la celelalte tari care aloca sume importante serviciilor medicale. In plus, un alt indice al succesului politicilor medicale, cel legat de mortalitatea infantila, este in prezent mai mare decat media din clasamentul intocmit de OCDE, desi in anul 2000, spre exemplu, indicele mortalitatii infantile era sub aceasta medie.

Tara aflata pe locul doi in clasamentul sumelor alocate pentru servicii medicale este Elvetia, unde sanatatea primeste 11,1% din PIB, adica 6.325 de dolari pe cap de locuitor. In aceasta tara rata obezitatii este de doar 10,3%, una dintre cele mai reduse rate ale obezitatii la nivel mondial, iar speranta de viata este de aproape 83 de ani. In plus trebuie tinut cont de faptul ca Elvetia asigura servicii medicale pentru toti cetatenii sai. Situatia foarte buna a sistemului medical elvetian prin comparatie cu al celorlalte tari este evidentiata si de faptul ca aproape 81% dintre cetatenii cantoanelor se autoapreciaza ca avand o stare buna si foarte buna a sanatatii. Cu 17 asistente medicale si 4 medici la 1.000 de locuitori, Elvetia se plaseaza pe primul loc in lume in ceea ce priveste numarul personalului medical raportat la populatie.

Pe locul trei se afla Norvegia, unde sanatatii ii revine 8,9% din PIB si respectiv 5.862 de dolari pe cap de locuitor. In aceasta tara nordica rata obezitatii este de 10% iar speranta de viata este de 81,8 ani. La fel ca si in cazul altor tari europene, serviciile medicale sunt universale in Norvegia. Printr-un acord cu Uniunea Europeana, toti cetatenii UE dispun de servicii medicale gratuite in Norvegia, iar imigrantii clandestini au dreptul doar la servicii medicale in regim de urgenta. Sistemul medical norvegian este centralizat, iar 4.981 de dolari din cei 5.862 de dolari alocati pentru servicii medicale pe cap de locuitor provin din surse publice — cea mai ridicata contributie publica din toate tarile din clasamentul intocmit de OCDE. In ceea ce priveste numarul personalului medical raportat la populatie, Norvegia este imediat sub Elvetia, cu aproape 17 asistente medicale si aproape 4 medici la 1.000 de locuitori. La fel ca si in cazul altor state dezvoltate, Norvegia se confrunta cu o rata relativ mare a imbolnavirilor de cancer — in jur de 318 cazuri pe an la 100.000 de locuitori — rata influentata si de speranta mare de viata a norvegienilor. In pofida acestor incidente sporite ale cazurilor de imbolnaviri de cancer, Norvegia are si una dintre cele mai ridicate rate de supravietuire pentru bolnavii de cancer.

Locul patru ii revine Olandei, cu 11,1% din PIB alocat sanatatii si respectiv 5.131 de dolari pe cap de locuitor. In aceasta tara rata obezitatii in randul populatiei este de 11,1%, iar speranta de viata este de 81,4 ani. Cetatenii olandezi, cu exceptia cadrelor militare, sunt obligati printr-o hotarare din 2006 sa achizitioneze pachete de asigurari medicale, insa costurile acestora, in proportie de pana la 94,8% sunt acoperite de guvern. Rezultatul? Aproape 60% dintre olandezii cu varsta de peste 65 de ani sustin ca au o stare a sanatatii buna, un procent considerabil mai mare decat media de 43,4% din tarile incluse in acest studiu de OCDE.

Pe locul cinci conform indicatorilor „Health at a Glance 2015” se plaseaza Suedia, tara care aloca 11% din PIB pentru sanatate, adica 4.904 dolari pe an, de persoana. In Suedia rata obezitatii este de 11,7% iar speranta de viata este de 82 de ani. Statele membre OCDE cheltuiesc anual, in medie, 3.453 de dolari pentru sanatate, pe cap de locuitor. Suedia cheltuieste cu aproximativ 1.500 de dolari mai mult. In 1970 cetatenii suedezi aveau o speranta de viata de aproximativ 75 de ani, mai mare decat cetatenii oricarei alte tari in acea vreme. Chiar daca speranta de viata in aceasta tara a ajuns la 82 de ani, in prezent Suedia se plaseaza pe locul noua in lume din acest punct de vedere. In ceea ce priveste autoperceptia populatiei privind starea de sanatate, peste 81% dintre suedezi sustin ca au o stare de sanatate buna sau foarte buna.

Print Friendly, PDF & Email
Reclame home 3
Reclame home 3

Related posts

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Reclame home 2
Reclame home 2
Reclame home 2
Reclame home 2