Statul american Texas a depus plângere joi împotriva Google, acuzând gigantul internet că a colectat datele biometrice a milioane de persoane fără consimţământul lor, transmite AFP, informează AGERPRES.
Potrivit lui Ken Paxton, procurorul statului republican, Google a colectate milioane de amprente biometrice, precum cea vocală sau structura geometrică a feţei, prin intermediul unor servicii de stocare şi de editare de fotografii sau al unor aparate cu comandă vocală.
Contactat de AFP, Jose Castaneda, un purtător de cuvânt al Google, a spus că este vorba despre un ‘nou proces fără fundament’.
‘Google Photos vă ajută să vă organizaţi imaginile grupând feţe similare, pentru ca să găsiţi cu uşurinţă fotografiile vechi ale diferitelor persoane. Puteţi să dezactivaţi uşor această opţiune dacă doriţi şi noi nu utilizăm fotografii sau imagini video în Google Photos în scopuri publicitare’, a spus el.
Aceleaşi principii se aplică şi altor servicii precum Google Assistant şi Nest, care pot recunoaşte vocile utilizatorilor, a adăugat purtătorul de cuvânt.
Plângerea din Texas reproşează Google că utilizează aceste informaţii în scopuri comerciale, în special pentru a-şi perfecţiona tehnologiile de inteligenţă artificială, care au nevoie de o cantitate imensă de date pentru a funcţiona bine.
‘De fiecare dată când algoritmii Google procesează fotografii şi imagini video pentru a detecta anumite feţe şi obiecte (…), inteligenţa artificială a Google devine mai bună, mai bine informată, mai eficace şi mai dominantă’, scriu juriştii în document.
‘În tot statul, texanii au devenit involuntar vaci de muls, exploatate de Google pentru profiturile sale’, adaugă ei.
Procurorul Ken Paxton, cunoscut pentru luările sale de poziţie împotriva giganţilor tehnologici, a deschis proceduri similare împotriva Meta (Facebook, Instagram) în februarie.
State americane şi asociaţii de consumatori şi-au înmulţit în ultimii ani plângerile împotriva acestor mari platforme în legătură cu confidenţialitatea datelor, într-o ţară în care nu există legi federale pe această temă.
În februarie, Meta a acceptat să plătească 90 milioane de dolari pentru închiderea unui dosar în California în legătură cu urmărirea utilizatorilor, chiar şi după deconectarea lor de la platformă, în scopuri de ţintire publicitară.
În 2021, Facebook acceptase deja să plătească 650 milioane de dolari pentru a pune capăt unui litigiu referitor la protecţia datelor personale, după o plângere depusă de 1,6 milioane de utilizatori din Illinois.