Șase biserici codrenești vor fi datate prin folosirea metodei dendrocronologice. Sunt vizate bisericile Noțig, Ulciug, Orțâța și Bicaz, respectiv Arduzel și Corund. Biserica din Bicaz, pentru cei care nu știu, este sora bisericii din Orţâţa (MM) şi a celei din Ulciug (SJ). Vorbim de o campanie de cercetare a Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Liviu Borlan” Maramureș, Ordinul Arhitecţilor din România – filiala Nord Vest fiind partener iar Asociaţia R.O.S.T. pune și ea umărul.
Centrul Culturii Tradișționale Maramureș precizează: „Ne-am mobilizat să aflăm cu precizie când au fost construite câteva dintre bisericile de lemn codrenești. Zilele trecute, au fost prelevate probele necesare pentru realizarea investigațiilor dendrocronologice la o parte din aceste biserici. Pentru a determina științific anul construcției unei biserici de lemn, precum și pentru identificarea transformărilor suferite de un astfel de edificiu de-a lungul timpului, datarea pe baza inelelor anuale ale arborilor este cea mai exactă și mai la îndemână tehnică disponibilă”.
„Dintre cele peste 1400 de biserici de lemn vechi ce încă se păstrează în România, mai puțin de 50 au fost investigate dendrocronologic. Așa că nici nu încercăm să ascundem satisfacția că șase dintre bisericile de lemn din Zona Codrului, despre care se știu mult prea puține lucruri, vor avea șansa de a fi datate prin această metodă precisă. Este prima oară când activitatea Centrului nostru implică cercetare dendrocronologică, deși proiecte dedicate bisericilor vechi de lemn am tot avut în ultimii ani. Așa că ne bucurăm că anul acesta reușim să aducem un element de noutate în cercetare, capabil să scoată la iveală adevăruri valoroase despre patrimoniul cultural material al Zonei Codrului”, spune Rada Pavel – coordonator proiect, CJCPCT „Liviu Borlan” Maramureș.
„Sunt foarte încântată de faptul că pe lângă panoramele imersive, care constituie constanta proiectelor din seria Tururi Virtuale şi care ne permit să vedem pe îndelete interioarele bisericilor de multe ori inaccesibile în vizitele la faţa locului, partea de documentare s-a dezvoltat simţitor, adăugându-i-se valenţe de cercetare prin datările dendrocronologice ce sunt în curs de desfăşurare” completează arh. Laura Zaharia, președintele Asociației ROST.
„Au fost alese pentru datare acele biserici despre care tradiția reține că ar fi fost mutate din alte localități, cele care nu au o datare certă dată de o pisanie sau de alte documente provenite din arhive sau pentru care s-a simțit nevoia unei cunoașteri mai detaliate a evoluției lor constructive, trăsăturile arhitecturale respectiv decorurile pictate ale acestor edificii de cult indicând posibilitatea realizării lor de către aceiași meșteri dulgheri, respectiv meșteri zugravi”, concluzionează Bogdan Ilieș, doctor în istorie, vicepreședintele Asociației Arhaic.
FOTO Ordinul Arhitecţilor din România Filiala Nord-Vest/facebook
Dragoș HOJDA