Astăzi, 15 iunie 2021, se împlinesc 132 de ani de la trecerea la cele veșnice a celui care a fost Mihai Eminescu. Este cunoscut de toată lumea ca poet, dar el a fost și prozator, dramaturg sau jurnalist. Episcopia Maramureșului și Sătmarului a făcut publice câteva dintre lucrurile mai puțin cunoscute despre Mihai Eminescu legate de religie. În primul rând, din familia poetului Eminescu au ales drumul slujirii lui Dumnezeu mai mulţi membri, mai precis doi fraţi şi trei surori ale mamei poetului, Raluca Eminovici, au intrat în călugărie.
„Mihai Eminescu, în copilărie, cum arată profesorul Nae Georgescu, mergea foarte des la Mănăstirea Agafton, unde rămânea cu săptămânile, participa la viaţa de obşte, asculta poveşti, cântece şi întâmplări povestite de călugăriţe, iar mătuşa Fevronia l-a ajutat chiar să descifreze alfabetul chirilic şi i-a înlesnit accesul la cărţile şi manuscrisele din mănăstire. Un alt aspect mai puţin cunoscut de către publicul larg se referă la faptul că la un moment dat Eminescu pare a fi dorit sincer să se călugărească. Despre acest lucru a vorbit cercetătorul Theodor Codreanu în volumul „Eminescu şi mistica nebuniei”.
„La mănăstire, în chiliile solitare, să scriem letopiseţe în cari să înşirăm tot ce îndură nenorocitul neam românesc, pentru ca să se ştie cât amar a suferit românul, cât a trăit pe acest pământ“, îi spunea poetul lui Zamfir C. Arbore, un confrate de la „Românul” în anul 1882”, precizează Episcopia Maramureșului și Sătmarului.
Toată lumea a auzit de poezii precum „Luceafărul”, „Floare Albastră”, „Scrisoarea a III-a” sau „Revedere”. Reprezentanții Episcopiei Maramureșului și Sătmarului mai precizează că la îndemnul Preasfințitului Părinte Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului, astăzi, în școlile teologice din cuprinsul Eparhiei precum și prin activitatea profesorilor de religie la ore, va fi evocată personalitatea complexă a poetului Mihai Eminescu.
Dragoș HOJDA