Dintre cele 48 de declaratii politice sustinute in Parlamentul Romaniei si cele 67 de interpelari adresate ministerelor, o mare parte dintre ele au vizat ecologia si protectia mediului, impactul poluarii asupra sanatatii maramuresenilor si baimarenilor in mod special. Protectia mediului si sanatatea baimarenilor au fost o prioritate pentru mine.
Din 24 februarie 2009, cand am sustinut declaratia politica “Poluarea – un pericol real pentru sanatatea baimarenilor”, si pana in 17 martie 2010, cand am sustinut declaratia “Despre aur, cianura si sanatatea baimarenilor”, n-am contenit sa vorbesc in Parlament despre sansa, sau nesansa, acestei zone de a fi bogata in minereuri neferoase, care au dus la dezvoltare economica, pe de o parte, dar si la poluare cu metale grele, cu impact negativ asupra sanatatii populatiei.
La 10 ani de la dezastrul care a instituit Task Force la Baia Mare, cianura revine in actualitate. Lipsa de transparenta din cadrul Primariei Baia Mare isi spune cuvantul. Trei autorizatii de construire au fost eliberate de catre aceasta institutie, fara ca alesii locali sa stie, sau poate au stiut si au tacut.
Doua in 2007 si una in 2009. Neesentiale, se spune, pentru a fi trecute prin Consiliul local. Dar pe baimareni i-a intrebat cineva daca mai vor sa auda de cianura? Sigur ca nu i-a intrebat. Se invoca faptul ca s-a respectat legea, iar daca este asa, atunci putem avea prelucrarea minereurilor cu cianura in mijlocul orasului.
SC Aurul, devenita SC Transgold, apoi Romaltyn Mining sau KazakhGold, revine in actualitate prin cumpararea sa de catre corporatia Polyus Gold si intentia de a reporni productia. In noiembrie 2007, la restaurantul “Mara” din Baia Mare, se bea sampanie pentru Romaltyn. Erau prezente oficialitati locale si primarii din localitatile vecine. Dar nu se gandeau la populatie si la efectul cianurii asupra lor.
E adevarat ca pentru a i se permite extragerea aurului din sterilul de flotatie prin cianurare, Romaltyn trebuie sa aiba o statie de flotare performanta, fara aceasta neputand obtine autorizatia de mediu. Dar sa nu uitam ca este vorba de 10 milioane tone de steril auro-argintifer care asteapta sa fie prelucrate. La care se vor adauga alte cantitati de steril adus la Baia Mare din tari in care procedura de extractie a aurului prin metoda cianurarii este interzisa.
Aceste 10 milioane de tone vor traversa municipiul Baia Mare, lucru greu de acceptat de catre cei 140.000 de locuitori ai sai. Iata cum lacunele din legislatia privind protectia mediului si dezvoltarea durabila sunt speculate de cei care vor sa obtina profituri uriase in dauna sanatatii oamenilor.
Am adresat si adresez din nou o intrebare pentru cei care au guvernat Romania: Daca cianura este interzisa in tarile Uniunii Europene, de ce Romania a dat voie sa apara proiecte precum „Aurul” sau Rosia Montana? Chiar daca autoritatile locale ne asigura de respectarea legii, cei care decid trebuie sa fie baimarenii.
De saptamana viitoare voi incepe strangerea de semnaturi pentru Referendumul impotriva cianurii. Baimarenii au suferit prea mult din cauza poluarii, nu le lipseste cianura! Poate autoritatile in drept ar trebui sa vada cum au fost emise, de-a lungul anilor, autorizatiile pentru functionarea acestei bombe ecologice, amplasata in mijlocul orasului.
Iar daca se accepta proiectul, conductele de hidrotransport vor traversa municipiul Baia Mare. Romania a fost condamnata la CEDO pentru poluarea cu cianura, asa incat si Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Cluj, cea care ar elibera autorizatia integrata de mediu, trebuie sa fie mai atenta cu sanatatea celor peste 150.000 de baimareni. Ale caror semnaturi pentru referendumul impotriva cianurii le astept.
Catalin CHERECHES, deputat de Maramures