Aproape 50% dintre elevi au fost victime ale bullying-ului în şcoli, iar 27% admit că au fost agresori, relevă un studiu al organizaţiei Salvaţi Copiii România, informează AGERPRES.
Cercetarea, dată marţi publicităţii, a fost realizată prin chestionar on-line în luna iunie, pe un eşantion neprobabilistic de 4.449 de elevi, cu vârste cuprinse între 10-18 ani. Au participat 91% elevi ai şcolilor din mediul urban şi 9% din mediul rural.
Una dintre concluziile studiului a fost că 99% dintre respondenţi sunt familiarizaţi cu termenul de bullying.
82% dintre elevi au declarat că au fost martori ai situaţiilor de bullying în şcoala unde învaţă, iar aproape trei sferturi (73%) au afirmat că au asistat la situaţii de bullying în clasă.
Aproape jumătate dintre respondenţi (49%) au precizat că au fost victime ale bullyingului, în timp ce 1 din 10 au spus că s-a aflat des sau foarte des în astfel de situaţii.
Peste un sfert dintre elevi (27%) admit că s-au aflat în poziţia de autor al actelor de bullying, în schimb proporţia celor care admit frecvenţe ridicate ale acestui comportament este de doar 2%.
„Reţelele de socializare sunt indicate ca mediu în care copiii asistă frecvent la situaţii de bullying – 79% dintre ei afirmând că au asistat la astfel de situaţii, iar 45% declarând că asistă la cyberbullying des sau foarte des”, reiese din cercetare.
84% dintre elevi au afirmat că, în situaţii de bullying, au intervenit activ în sprijinul victimei. Puţin peste o treime (34%) dintre elevi afirmă că s-au aflat în poziţia de martor pasiv la situaţii de bullying.
Trei sferturi dintre copii (74%) susţin că discută cu adulţii despre situaţiile de bullying, iar 22% din ei afirmă că fac acest lucru rar sau foarte rar.
Peste trei sferturi dintre respondenţi (77%) afirmă că, în situaţii de bullying, adultul care intervine este profesorul diriginte. Cu o frecvenţă mai redusă (51%) a fost indicat directorul, urmat de alte cadre didactice (42%), alţi elevi (35%), profesorul de serviciu (25%), consilierul şcolar (18%), în timp ce 2% dintre respondenţi susţin că nimeni nu intervine în astfel de situaţii.
„Bullying-ul este un fenomen extrem de periculos, care traumatizează toţi actorii implicaţi: victima, agresorul şi martorul tăcut. Situaţiile de hărţuire şi violenţă paralizează reacţiile sociale normale şi lasă urme asupra sănătăţii emoţionale a copiilor. Este important să recunoaştem semnele, să vorbim cu copiii şi să desfăşurăm activităţi care să îi reînveţe să fie împreună, să se joace, să colaboreze şi să construiască relaţii sociale pozitive”, a declarat preşedintele executiv al organizaţiei Salvaţi Copiii România, Gabriela Alexandrescu.
În contextul în care elevii se confruntă cu cele mai multe situaţii de bullying în pauze, Salvaţi Copiii lansează campania de informare „Dreptul la pauză”, în vederea conştientizării rolului pe care profesorii, părinţii, dar şi elevii îl au în asigurarea „unui climat educaţional pozitiv” în şcoli, astfel încât toţi copiii să se simtă în siguranţă, iar pauzele să redevină timp de relaxare, socializare şi conectare.
„Vizualurile campaniei (portretele copiilor şi testimonialele video) sunt inspirate în totalitate din experienţele elevilor care au raportat situaţii de bullying pe site-ul scolifarabullying.ro, iar mesajul cheie care le însoţeşte are rolul de a responsabiliza în primul rând adulţii”, transmite Salvaţi Copiii.
Campania îşi propune: să informeze publicul larg cu privire la importanţa transformării şcolilor în comunităţi bazate pe încredere, să conştientizeze adulţii cu privire la „efectele devastatoare pe care le are acceptarea socială a violenţei”, să promoveze exemple de bună practică a şcolilor care au iniţiat grupuri de acţiune antibullying.
Materialele campaniei „Dreptul la Pauză” sunt disponibile pe site-ul www.scolifarabullying.ro. Tot pe site, elevii, profesorii şi părinţii care au nevoie de sprijin pentru a crea grupurile de acţiune antibullying pot apela la echipa Salvaţi Copiii.
Bullying-ul este un fenomen care apare la nivelul grupurilor de copii şi se referă la comportamente variate care umilesc şi exclud prin natura lor, sunt repetate sau fac parte dintr-un tipar care se manifestă pentru o perioadă de timp. Cel mai adesea, comportamentele de tip bullying sunt ascunse de ochii adulţilor şi continuă în absenţa unor măsuri specifice de intervenţie, transmite Salvaţi Copiii. Bullying-ul poate lua forma poreclitului sau a violenţei fizice, dar se poate manifesta şi mai subtil, prin ignorare, excludere, bârfă, zvonuri despre o persoană.
„Un copil din trei s-a confruntat cu stări de anxietate şi a avut nevoie de consiliere şi suport psiho-emoţional, procentul crescând la peste 50% în cazul adolescenţilor, mergând până la consecinţe extrem de grave, şi anume tentative de suicid”, menţionează organizaţia.