Traditii si obiceiuri in Saptamana Mare

PNL

 

Saptamana Mare incepe cu Sambata lui Lazar, include sarbatorile religioase: Duminica Floriilor, Joia Mare, Vinerea Mare si Sambata Mare si are rolul de a pregati credinciosii pentru Miracolul Invierii Domnului.

In Saptamana Mare, denumita si a Patimilor, ultima din Postul Pastelui, se fac slujbele bisericesti numite Denii, pentru pomenirea ultimelor zile ale lui Hristos pe Pamant. Pentru a avea parte de sanatate si prosperitate tot anul, romanii respecta obiceiuri si traditii transmise din stramosi.

Prima zi a Saptamanii Patimilor incepe cu slujba religioasa de sambata seara, iar Deniile se fac in seara zilei dinainte, conform obiceiului vechi care spune ca ziua incepe la apusul soarelui si se sfarseste la apusul soarelui din ziua urmatoare. Luni si marti se citesc Evangheliile, iar miercuri se tine post negru.

Traditiile acestei saptamani sunt linistea si reculegerea, postul, curatenia trupeasca si spirituala, iertarea intre oameni. Numita si Saptamana Neagra, conform traditiei, se lucreaza de luni si pana joi.

Lunea Mare

In Lunea din Saptamana Mare se scoate totul din casa la aerisit, se repara si se varuiesc casele, iar mobilierul se spala si repara. Curtile se matura, se scot gunoaiele, gardurile se repara, santurile se curata de namol si se face curat la animale. Totul trebuie sa straluceasca de curatenie.

Muncile la camp sunt permise doar pana miercuri, inclusiv. De joi, barbatii le vor ajuta pe femei la treburile din gospodarie.

Joia Mare

Este ziua cand a avut loc Cina Cea de taina, rugaciunea lui Isus Christos in Gradina Ghetsemani, tradarea lui Iuda si peinderea lui Isus. Acum, oamenii se spovedesc si se impartasesc.

Pana la Joia Mare, femeile se straduiau sa termine torsul de frica Joimaritei, o femeie fioroasa care pedepsea lenea fetelor de maritat si a nevestelor prin ardea degetelor si a mainilor, parlirea parului sau incendia fuioarele de canepa netoarse. Erau pedepsiti si flacaii sau barbatii lenesi, care nu terminasera de reparat gardurile sau grajdurile animalelor.

Traditia spune ca, in noaptea si in dimineata Joii Mari, se deschid mormintele si sufletele celor morti se intorc la casele lor si trebuie sa se aprinda focuri prin curti sau in cimitire, pentru intampinarea lor.

In Joia Mare se vopsesc ouale, despre care se spune ca au puteri miraculoase, si se prepara cele mai importante copturi pascale: pasca si cozonacii cu mac si nuca.

Aluatul dospit, din cea mai buna faina de grau cernuta prin sita deasa, se pune in tavi rotunde.

De jur imprejur, se aseaza aluatul impletit, iar in mijloc se pune branza de vaca amestecata cu zahar, oua, stafide si mirodenii, peste se face o cruce tot din aluat impletit, se unge totul cu ou, se lasa la crescut si se coace in cuptorul fierbinte.

In aceasta zi, nu este bine sa dormi la amiaza pentru ca somnul va atrage lenea pentru tot anul si nu vei fi capabil sa duci nici o treaba la bun sfarsit. Este data limita pentru slujbele speciale dedicate celor morti, iar fiecare familie duce la biserica colaci, prescuri, vin, miere de albine si fructe pentru a fi sfintite si impartite de sufletul mortilor.

Vinerea Mare

Se mai numeste si Vinerea Patimilor, a Prohodului Domnului, este o zi a durerii, in care Isus a fost rastignit si a murit pe cruce. Seara, se mergea la biserica, la slujba de pomenire a Patimilor Domnului.

Pentru Vinerea Mare sunt cele mai multe obiceiuri.

Se tine post negru, nu se gateste, nu se face foc, nu se fac copturi, nu se taie animale, nu se face nici o munca in gospodarie.

Dimineata, inainte de rasarit, oamenii trebuiau sa alerge desculti prin roua si apoi sa se scalde in ape curgatoare, pentru a fi sanatosi tot anul.

Sambata Mare

Este cea la capatul careia are loc Invierea.

Este ultima zi de post, se incheie si pregatirile pentru Sarbatoarea Pastelui.

Se sacrifica mielul si se pregatesc mancarurile traditionale: borsul, drobul si friptura de miel.

Se deretica prin casa si se pregatesc hainele noi, care urmau sa fie imbacate in zilele de Pasti.

Femeile trebuie sa aiba o camasa noua, cusuta special pentru Pasti, iar barbatii – o palarie noua.

Sambata seara, gospodinele pregaresc si cosul care va fi dus la biserica, pentru sfintire.

Se pun oua rosii sau incondeiate, pasca, cozonac si un miel copt din aluat, slanina si sunca de porc special preparate, salata de sfecla rosie cu hrean, usturoi, faina, zahar si sare.

Alaturi, o ramura de busuioc si o lumanare alba. Totul, acoperit cu cel mai frumos cusut stergar.

Noaptea, se merge la biserica pentru a lua Lumina.

Duminica este Ziua Luminata, cand toti crestinii sarbatoresc cu bucurie Invierea Domnului.

 

 

 

Print Friendly, PDF & Email
Reclame home 1

Related posts

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Reclame home 2
Reclame home 2
Reclame home 2
Reclame home 2
Reclame home 2