Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, Asociaţia Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor şi Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie îi solicită, miercuri, preşedintelui Klaus Iohannis să retrimită Parlamentului legea privind desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, pentru valorificarea avizului Comisiei de la Veneţia.
Potrivit unui comunicat al asociaţiilor transmis AGERPRES, Comisia de la Veneţia a fost sesizată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei referitor la noul proiect de lege privind desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, urmând a publica Avizul 1079/2022 în luna martie 2022.
Potrivit art.11 din Constituţia României, Statul român se obligă să îndeplinească întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce-i revin din tratatele la care este parte. Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern. România a aderat la Consiliul Europei (CE), ca urmarea deciziei de la 4 octombrie 1993, formulată prin Rezoluţia nr. 37/1993 a Comitetului de Miniştri al CE. Aderarea la Consiliul Europei, organizaţie fondată pe principiile respectului pentru drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, pentru valorile democraţiei şi ale statului de drept,a constituit o etapă obligatorie în promovarea demersurilor României de aderare la Uniunea Europeană (UE) şi la Organizaţia Tratatului Nord-Atlantic (NATO).
Comisia Europeană, prin numeroase rapoarte MCV, a solicitat României să ţină seama în mod corespunzător de avizele Comisiei de la Veneţia, menţionează sursa citată
Conform Hotărârii CJUE (Marea Cameră) din 18 mai 2021, spun magistraţii, pronunţată în cauza Asociaţia „Forumul Judecătorilor din România” şi alţii, Decizia 2006/928/CE a Comisiei de stabilire a unui mecanism de cooperare şi de verificare este obligatorie în toate elementele sale pentru România atât timp cât nu a fost abrogată. Obiectivele de referinţă care figurează în anexa la MCV urmăresc să asigure respectarea de România a valorii statului de drept prevăzută la articolul 2 TUE şi au caracter obligatoriu pentru statul membru respectiv, în sensul că România este este ţinută să ia măsurile adecvate pentru atingerea acestor obiective, ţinând seama în mod corespunzător, în temeiul principiului cooperării loiale prevăzut la articolul 4 alineatul (3) TUE, de rapoartele întocmite de Comisie pe baza Deciziei 2006/928, în special de recomandările formulate în rapoartele menţionate.
Totodată, arată asociaţiile, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a reţinut că, în ceea ce priveşte drepturile consacrate la articolele 47 şi 48 din cartă, este necesar, printre altele, ca „normele care reglementează organizarea şi funcţionarea unei secţii specializate din cadrul Ministerului Public, precum SIIJ, să fie concepute astfel încât să nu împiedice examinarea cauzei judecătorilor şi a procurorilor vizaţi într-un termen rezonabil. Or, sub rezerva verificării de către instanţele de trimitere, din indicaţiile furnizate de acestea, reiese că nu aceasta ar fi situaţia în cazul SIIJ, în special ca urmare a efectului combinat al numărului aparent considerabil redus de procurori încadraţi în această secţie, care nu ar dispune, în plus, nici de mijloacele, nici de experienţa necesară pentru efectuarea unor anchete în cauze complexe de corupţie, şial volumului suplimentar de muncă rezultat pentru aceşti procurori din transferul unor astfel de cauze de la secţiile competente pentru instrumentarea acestora”.
„Cum Guvernul României a primit forma preliminară a Avizului 1079/2022 şi are cunoştinţă de conţinutul opiniei, care e de aşteptat să fie şi mai dur formulat decât în avizele anterioare, în vederea respectării obligaţiilor Statului român ca membru al Consiliul Europei şi pentru evitarea unei noi proceduri de infringement, solicităm Preşedintelui României să retrimită Parlamentului legea privind desfiinţarea Secţiei Speciale, pentru valorificarea avizului Comisiei de la Veneţia”, se precizează în comunicat.