Supunem atenției președintelui Consiliului Județean, Ionel Bogdan, cel care mai are doi ani la dispoziție să pună Maramureșul pe roate, următoarea stare de fapt. Mai precis, o stare de incompatibilitate în care se află unul dintre directorii instituției conduse de tânărul Ionel Bogdan. În august 2021, Claudia Breban, care ocupa funcția de director al Direcției de Dezvoltare și Implementare Proiecte, a fost numită într-o altă funcție publică, respectiv de county manager.
Dincolo de faptul că un director tern și fără realizări notorii pentru Maramureș a fost numit administrator al județului, ne miră nonșalanța cu care, din vara anului trecut, ocupă simultan două funcții publice. Cea de director și cea de county manager. Mai mult, chiar semnează acte în dubla calitate pe care o are, după cum reiese din documentele atașate mai jos.
Cu titlu de exemplu, reproducem copii după două acte oficiale. Unul este emis de Direcția de Dezvoltare și Implementare Proiecte, în data de 26. 10. 2021, fiind semnat de Claudia Breban în calitate de administrator public (cu litere de tipar pentru ambele inițiale). Celălalt poartă antetul aceleiași direcții, fiind emis în data de 28. 10. 2021 și semnat de Claudia Breban, dar acum ca director executiv (cu majuscule pe tot rândul, să ne intre bine în cap că nu a renunțat la vechea funcție și se manifestă ca atare).
Sigur, Claudia Breban are scuza că s-a suspendat la un moment dat din funcția de director, numai că semnătura pusă pe actele Direcției de Dezvoltare și Implementare Proiecte o duc în zona incompatibilității. De altfel, chiar dacă nu ar fi semnat vreun act, ea nu putea ocupa cele două funcții în același timp (fie și suspendată din calitatea de director). Din ignoranță, necunoașterea prevederilor normative sau din dorința de a arăta că încalcă legea fără nicio repercusiune, Claudia Breban nu a renunțat complet la funcția de director, sfidând în felul acesta mai multe legi ce fac referire la stările de incompatibilitate.
Consultând site-ul Agenției Naționale de Integritate, găsim spețe similare, cu stări de incompatibilitate constatate în ultimii doi ani, la nivel național.
-
Directorul executiv al Direcției Regionale și Relații Externe din cadrul Consiliului Județean Călărași, fiind în același timp și administrator public al Municipiului Călărași (deci nu era nici măcar în cadrul aceleiași instituții, precum e cazul Claudiei Breban), a fost găsit incompatibil.
-
Un funcționar public din cadrul Primăriei București, având raportul de serviciu suspendat, a exercitat funcția de director general al Administrației Străzilor București, serviciu public finanțat integral de administrația locală, și a fost declarat incompatibil.
-
Un funcționar public din cadrul Primăriei Focșani, având și el raportul de serviciu suspendat, dar fiind în același timp directorul cancelariei Instituției Prefectului Județului Vrancea, a fost găsit incompatibil.
Concluzia e fără echivoc: un funcționar public nu poate ocupa o altă funcție publică, nici măcar dacă are raportul de serviciu suspendat (în această situație tot el fiind titularul postului).
Reproducem câteva articole de lege privind incompatibilitatea funcționarilor publici.
Legea 161/2003, articolul 94 (1) Calitatea de funcționar public este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcții publice sau calități decât cea în care a fost numit, precum și cu funcțiile de demnitate publică.
(2) Funcționarii publici nu pot deține alte funcții și nu pot desfășura alte activități, remunerate sau neremunerate, după cum urmează:a) în cadrul autorităților sau instituțiilor publice.
Ce trebuia să facă anul trecut Claudia Breban, după numirea în funcția de administrator public: în termen de 15 zile, să renunțe la una dintre cele două funcții ocupate. Conform OUG 57/2019, art. 492 (2), lit. l, constituie abatere disciplinară ”încălcarea prevederilor referitoare la incompatibilități dacă funcționarul public nu acționează pentru încetarea acestora într-un termen de 15 zile calendaristice de la data intervenirii cazului de incompatibilitate.
Ce sancțiuni urmează: Destituirea
Starea de incompatibilitate atrage după sine anumite sancțiuni. Art. 520 din OUG 57/2019 prevede că destituirea din funcția publică se dispune prin act administrativ al persoanei care are competența legală de numire în funcția publică, ca sancțiune disciplinară aplicată pentru motive imputabile funcționarului public […], dacă s-a ivit un motiv legal de incompatibilitate, iar funcționarul public nu acționează pentru încetarea acestuia într-un termen de 15 zile calendaristice de la data intervenirii cazului de incompatibilitate; situația de incompatibilitate se constată și se sancționează în condițiile Legii nr. 176/2010.
Ultimul act normativ prevede și alte sancțiuni, pe lângă destituirea din funcție. ”Persoana eliberată sau destituită din funcție sau față de care s-a constatat existența conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică, cu excepția celor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcția ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului” – art. 25, alin. 2.
Rămâne de văzut reacția publică a președintelui Ionel Bogdan față de starea de incompatibilitate pe care i-am supus-o atenției și, de asemenea, așteptăm confirmarea oficială a Agenției Naționale de Integritate cu privire la încălcarea legii în această situație, instituția din urmă, cea care constată cazurile de incompatibilitate, fiind sesizată de ZiarMM printr-o adresă scrisă.
ZiarMM
