România este al şaselea stat din UE care a depus cererea de plată numărul trei din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), iar cererea de plată numărul patru a fost depusă până în prezent de doar două state, a declarat, luni, Adrian Câciu, ministrului Investiţiilor şi Fondurilor Europene, informează AGERPRES.
„România are un nou Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Spun nou plan pentru că la 8 decembrie s-a aprobat de către Consiliul European noul PNRR al României, care include şi capitolul REPowerEU, cu o finanţare de 28,5 miliarde de euro. La acest moment discutăm pe PNRR de contracte semnate de 30 de miliarde de euro şi are primită din partea Comisiei Europene o valoare 9,12 miliarde de euro, ceea ce înseamnă 32% din alocare. Unde va trebui să ne punem foarte puternic pe treabă? La absorbţie. Eu cred că 2024 va însemna o absorbţie de minimum 6 miliarde de euro din ceea ce am primit. Noi am depus vineri cererea de plată numărul trei. Fac precizarea că doar cinci state, noi suntem al 6-lea stat care au depus cererea de plată numărul trei. Doar cinci state au depus cererea de plată numărul trei în toată Europa, iar cererea de plată numărul patru doar două state”, a precizat Adrian Câciu, în comisiile reunite pentru Afaceri Europene din Parlament.
El a fost întrebat care este situaţia în ceea ce priveşte implementarea PNRR.
Câciu a susţinut că prin includerea capitolului REPowerEU toate Planurile de redresare şi rezilienţă au trebuit să fie revizuite.
„Avem contractele, acum trebuie să vedem – dacă vreţi un termen plastic – facturile la treabă şi deconturile cât mai repede. Mai mult decât atât, vreau să vă mulţumesc (…) pentru că am reuşit cu ajutorul Parlamentului să introducem două mecanisme foarte importante pentru absorbţie. Un mecanism de prefinanţare de 13% pentru fiecare achiziţie care este aferentă unui contract deja încheiat şi un mecanism de avans de 40% pe fiecare coordonator de reformă şi coordonator de investiţie, astfel încât să aibă întotdeauna la dispoziţie banii necesari, indiferent că e autoritate centrală sau autoritate locală şi să nu aştepte sau să folosească bani proprii sau bani împrumutaţi, urmând să i se deconteze prin cerere de transfer. Aceste două mecanisme mă fac optimist din perspectiva absorbţie pe care o vom înregistra în 2024 şi oricând vom avea sau vom identifica elemente care ne îngreunează acest demers o să vin şi o să vă rog să ne acordaţi tot sprijinul”, a adăugat şeful MIPE.
Întrebat dacă anticipează pentru 2024 dificultăţi de plată la nivelul Comisiei Europene, având în vedere evoluţiile economice, ministrul Fondurilor Europene a răspuns că este optimist că executivul comunitar va găsi resursele financiare, astfel încât „să-şi achite nota de plată faţă de statele membre”. „Şi aici mă refer în primul rând la mecanismul de redresare şi rezilienţă. Dacă pe politica de coeziune sunt discuţii ample cu privire la bugetul Uniunii Europene, deoarece costul dobânzilor a fost unul foarte mare şi trebuie găsite resurse financiare, pe partea de mecanisme de redresare şi rezilienţă, Comisia a angajat practic toţi banii, a împrumutat toţi banii, deci n-ar trebui să fie vreo problemă din perspectiva asta. Mai mult decât atât, pe mecanismul de redresare şi rezilienţă avem avantajul că avem bani în cont, adică deocamdată avem – doamne ajută să-i cheltuim. O să zică lumea că iar mă rog la Dumnezeu să-i cheltuim, dar e vorba pe care o folosesc mereu pentru că sunt creştin, e normal, dar trebuie să depunem toate eforturile ca aceşti 9 miliarde de euro pe care-i avem deja în cont să-i cheltuim”, a mai transmis ministrul Fondurilor Europene.
Proiectul de buget al Ministerului Investiţiilor şi Fondurilor Europene (MIPE) pentru anul 2024 a primit luni aviz favorabil din partea comisiilor reunite pentru Afaceri Europene din Parlament, cu 15 voturi „pentru”, şase „împotrivă” şi o abţinere.
Potrivit Anexei 3 din Proiectul bugetului de stat pe anul 2024, MIPE are prevăzute, pentru anul viitor, credite de angajament de 46,9 miliarde lei, în creştere cu 7,45% faţă de anul acesta, în timp ce creditele bugetare se cifrează la 8,6 miliarde lei, în scădere cu 38,4%.