Comunitatea maghiară din Maramureș, implicată în dezvoltarea zonei, respectiv în conservarea tradiţiei etnice

Președintele UDMR Maramureș, Zsolt Pinter, a vorbit, într-un interviu acordat celor de la Agerpres, despre comunitatea maghiară din Maramureș, comunităţile maghiare risipite în câteva localităţi rurale şi urbane din Maramureș jucând de-a lungul timpului un rol important în dezvoltarea zonei.

„Comunităţile maghiare din actualul judeţ Maramureş se grupau în două teritorii istorice; cea a zonei miniere Baia Mare, respectiv Maramureşul istoric, regiune de sud a râului Tisa. Maghiarii trăiau mai ales în oraşe, dar sunt anumite sate care de-a lungul istoriei au reuşit să îşi păstreze o majoritate sau o comunitate importantă, de exemplu Câmpulung la Tisa, Coltău, Arduzel, Mânău. Maghiarii au contribuit mult la dezvoltarea urbană a localităţilor, prin bisericile tradiţionale maghiare, prin reforma calvină, apoi prin contrareforma catolică. Structurile urbane, peisajul urban este definit de valurile de construcţii din perioadele de pace, însă amprenta definitorie datează din secolul XIX, bun exemplu este bogăţia arhitecturală a municipiului Sighetu Marmaţiei”, a spus Zsolt Pinter.

Acesta a mai ținut să arate că „atât comunitatea maghiară din Baia Mare, cât şi cea din Sighetu Marmaţiei, putem spune că azi sunt comunităţi puternice, având un sistem bine definit, marcate de o societate civilă bogat, de biserici istorice maghiare pline şi foarte active, de un sistem educaţional diversificat în limba maternă, de o reprezentare politică bine pusă la punct. De-a lungul timpului aceste comunităţi au avut perioade de glorie, dar şi anumite regrese. Evul mediu a fost una din epocile de aur ale oraşului Baia Mare, dată chiar de aurul din zona minieră. Sighetu Marmaţiei, timp de secole fost un centru comercial, o rută importantă a comerţului. Din aceste motive populaţiile localităţilor respective au avut un trai relativ bun, sau dezvoltat sistemul de bresle, au înflori meşteşugurile. Secolul XIX. din nou este un punct de cotitură, mai ales în a doua jumătate când fiecare naţiune îşi consolidează instituţiile şi putem vedea o dezvoltare socio-culturală importantă. Apariţia comunităţilor evreieşti aduce o bogăţie culturală şi economică în judeţul Maramureş. Maghiarii până la Primul Război Mondial îşi consolidează prezenţa în structurile urbane ale judeţului, apoi după război intră în declin. Reala revenire a fost doar peste 100 de ani, după anii 90″.

Ziua Maghiarilor de Pretutindeni este marcată, vineri, în municipiile Baia Mare şi Sighetu Marmaţiei şi în localităţile Seini, Arduzel, Câmpulung la Tisa, Dămăcuşeni, iar în zilele de sâmbătă şi duminică în localităţile Coltău, Târgu Lăpuş şi Baia Sprie.

Mai multe pe agerpres.ro

Ziarmm.ro

Distribuie articolul
Adaugă un comentariu