„2024, între tentația populistă electorală și presiunile bugetare”, ultima dezbatere profesională din acest an, organizată de Coaliţia Pentru Libertatea Comerţului şi a Comunicării (CLCC), a abordat subiecte diverse, precum: evaluarea situației economice a României, evaluarea actualului sistem fiscal din România și posibile direcții de reformă, strategiile guvernamentale pentru reducerea evaziunii fiscale și politici fiscale în sprijinul inițiativelor de mediu și dezvoltare durabilă.
Doi dintre invitații speciali ai acestei ediții, Feliciu Paraschiv, Vicepreședinte Asociația Națională a Comercianților Mici și Mijlocii din România (ANCMMR) și Sorin Orzac, Prim–vicepreședinte, Uniunea Națională a Patronatului România, au abordat subiectele dezbaterii atât prin prisma rolurilor menționate, cât și prin prisma activității lor în zona de antreprenoriat.
În piață, majorările vor fi mai ample, pentru că se vor cascada. Vom observa un fenomen de down-trade, consumatorii vor începe să cumpere produse mai ieftine, producătorii la rândul lor vor reduce cantitatea, pentru a menține prețul plafonat. Este una dintre declarațiile date de Feliciu Paraschiv în cadrul dezbaterii din luna decembrie.
Creșteri de TVA pentru bunuri și servicii
Vicepreședinte ANCMMR a realizat o scurtă analiză și a menționat că începând cu anul viitor o serie de măsuri cum e creșterea de TVA:
- la produsele care conțin zahăr într-o anumită cantitate;
- la produsele bio, produsele montane.
„Apoi, va crește acciza la tutun, la alcool, la băuturile cu concentrație mai mare de zahăr și unele micro-întreprinderi vor avea impozit pe cifra de afaceri mai mare, vor fi creșteri de taxe și pentru bănci, hoteluri, restaurante”.
„Legislație referitoare la ambalaje duce la creșteri de costuri și de prețuri la raft.”
„În plus, avem legislație referitoare la ambalaje, o bătaie foarte mare de cap, care duce până la urmă la creșteri de costuri și de prețuri la raft, iar pe de altă parte la scăderea puterii de cumpărare”, a concluzionat Feliciu Paraschiv.
În continuare, Sorin Orzac, Prim–vicepreședinte, Uniunea Națională a Patronatului România, proprietar North Exclusive, a abordat subiectul ediției dintr-o perspectivă antreprenorială:
„Din punctul nostru de vedere, ca antreprenori, e vizibil că oamenii au din ce în ce mai puțini bani, sunt mai atenți la cheltuieli. Am văzut în Germania cum la magazinele cu produse ieftine erau cozi, iar la cele obișnuite aproape nimeni”, menționează antreprenorul în deschiderea intervenției sale.
Clasa de mijloc începe să dispară
Sorin Orzac susține următoarea idee: „Au mai rămas două categorii: cei care au mare grijă de buget și cei care își permit, oricum, să cumpere produse scumpe. Clasa de mijloc începe să dispară în Germania, e clar că va urma și la noi un fenomen similar.”
„Ideea e să fim ascultați și să devenim o forță.”
Ar trebui să luăm inițiativa și să ne implicăm. Pentru că toți suntem buni în ceea ce facem în domeniile noastre. Aceasta este una dintre concluziile Prim–vicepreședintelui Uniunii Naționale a Patronatului României.
Sorin Orzac a insistat pe ideea de implicare și a menționat câteva acțiuni, pe care le consideră foarte importante: „Să avem un dialog cu guvernanții, să venim cu propuneri productive, să ne plângem mai puțin și să îndemnăm politicienii să renunțe la populism. Ideea e să fim ascultați și să devenim o forță .”
DAN SCHWARTZ, CONSULTANT FISCAL: URMEAZĂ UN AN EXTREM DE DIFICIL PENTRU TOȚI, INCLUSIV PENTRU GUVERN
„Urmează un an extrem de dificil pentru toată lumea, inclusiv pentru Guvern. Atunci când va înțelege erorile pe care le-a făcut, vom auzi din nou de o altă gaură bugetară. O vom lua de la capăt cu măsuri de ultim moment, pur și simplu arbitrare”, a declarat Dan Schwartz, Consultant fiscal, Cofondator& Managing Partner RSM România, în cadrul dezbaterii profesionale: „2024, între tentația populistă electorală și presiunile bugetare”, organizată de Coaliţia Pentru Libertatea Comerţului şi a Comunicării (CLCC).
Referitor la deficitul bugetar, consultantul fiscal a explicat: „Nu trebuie să uităm faptul că acest deficit bugetar a fost generat de o deficiență majoră în procesul de bugetare. Atunci când bugetul anului 2023 a fost conceput, veniturile au fost supraestimate, iar cheltuielile au fost adaptate acestor venituri. S-a plecat exact invers decât ar trebui să se plece în construirea unui buget.”
„Mi se pare puțin probabil ca modificările de legislație fiscală, în sensul de creștere a fiscalității românești pentru anul 2024, să aducă veniturile așteptate și estimate.”
„Mi-e teamă că și în 2024 se va întâmpla ceva asemănător, estimările în ceea ce privește veniturile bugetare sunt din nou optimiste, în special creșterile de venituri fiscale provenite din aplicarea măsurilor de așa-zisă reformă fiscală. Nu este nicio reformă fiscală este doar o schimbare legislativă și atât. Reforma presupune o cu totul altă abordare, presupune un orizont de timp mai îndelungat, un plan de lucru elaborat, discuții cu mediul de afaceri, cu contribuabilii.”
Un buget construit în spatele ușilor închise
„Noi avem în continuare un buget care este construit în spatele ușilor închise, un buget netransparent. Bugetul nu se construiește peste noapte și în ultimă instanță a anului. Un buget ar trebui să se construiască pe cu totul alte baze și alte abordări; necesită timp, eforturi și gândire, nu trebuie doar ajustat ca să dăm impresia că ne interesează soarta României.”
O economie care riscă să intre în colaps, dar primește fonduri europene
În continuare, Dan Schwartz a abordat subiectul fondurilor europene: „Se invocă în permanență riscul de a pierde fondurile din PNRR, iar tot ceea ce se face cred că se face pentru a convinge Comisia Europeană că România își îndeplinește obligațiile asumate prin PNRR. Ce facem cu o economie care riscă să intre în colaps, dar primește fonduri europene? Aceste fonduri nu sunt rezultatul eficientizării economiei, nu sunt rezultatul introducerii unor reforme economice și fiscale de substanță. Este o eroare să concentrezi toate eforturile în zona de obținere de fonduri din PNRR, mai ales că aceste fonduri nu sunt toate nerambursabile, includ și împrumuturi.”
În anul 2024 cresc cheltuielile pe care le vom avea. Este o altă idee susținută de consultantul fiscal, care a dus în discuție și problema celor 2 impozite minine: „De la 1 ianuarie vom avea 2 impozite minime, impozitul impus de legislația europeană și impozitul minim impus de legislația națională. Care este mai minim dintre ele?”
„Gaura neagră în economie este generată de companiile de stat, marii datornici fiscali ai României. Companiile care consumă resurse în loc să producă rezultate. Este nevoie de o abordare nouă și de o redimnesionare a acestor companii și proprietăți pentru ca ele să transforme pierderile în profit. […] nu avem cum să fim interesați de un stat care produce pierderi”.
„O să ne petrecem, iar, sfârșitul de an cu picioarele în apă rece. Nu sunt optimist din punct de vedere fiscal. O să ne petrecem, iar, sfârșitul de an, analizând propuneri care vor apărea azi cu aplicabilitate mâine”, concluzionează consultantul fiscal, Dan Schwartz.
„Perspectivele pentru 2024 nu sunt foarte fericite. Întrebarea este, unde se va opri decelerarea consumului? Investițiile singure nu vor putea susține clar economia, avem nevoie de consum. Perspectivele macro vor fi stabilite de modalitatea prin care se finalizează acest an”, declară Laurian Lungu, Analist economic, Cofondatorul Consilium Policy Advisors Group, în cadrul dezbaterii profesionale: „2024, între tentația populistă electorală și presiunile bugetare”, organizată de Coaliţia Pentru Libertatea Comerţului şi a Comunicării (CLCC).
Încetinirea economiei și scăderea veniturilor de la bugetul de stat
„E un haos fiscal și o creștere a proceselor birocratice. Observăm o accelerare, prin legislația stufoasă care începe și nu se mai termină și prin măsuri ad-hoc. Toate vor încetini creșterea economică și vor face ca România să fie mai puțin atractivă. În 2005, înainte de aderarea la Uniunea Europeană, reducerea fiscalității a adus multe companii din Europa la noi în țară. Acum vom asista la un proces invers”, explică economistul.
Creșterea costurilor cu pensiile
Laurian Lungu a subliniat că deşi benefice, anunţatele majorări de salarii şi pensii presupun costuri masive, care nu pot fi acoperite de creşterea veniturilor bugetare adusă de aplicarea pachetului fiscal: „Creșterea succesivă a pensiilor începe treptat să ocupe un cost la buget de 2% din PIB. Dacă cuantificăm și pentru 2025, costul pensiilor va crește iar, undeva în jur de 2-2,3%. Per ansamblu, 2024 va avea și elemente pozitive pe partea macroeconomiei, dar problema centrală rămâne starea bugetului și cum acesta va trebui adus sub control. Astfel, se acomodează și creșterile care sunt preconizte pe anul viitor.”
„La sfârșitul anului trecut România înregistra o creștere anuală a economiei de 4,7%, în prezent valoarea este de 2,4 %, practic s-a înjumătățit”.
„Problema cea mare este deficitul bugetar, noi fiind în procedură de deficit bugetar excesiv din 2019. Este nevoie de o ajustare în timp a acestuia, să existe o continuitate, astfel încât deficitul bugetar să fie -3% din PIB. Vorbim despre un efort care trebuie să se mențină timp de 2-3 ani”, a concluzionat Cofondatorul Consilium Policy Advisors Group.
Înregistrarea întâlnirii „2024, între tentaţia populistă electorală şi presiunile bugetare” poate fi urmărită integral, AICI.
Reuniunile CLCC
Întâlnirea digitală a fost organizată de CLCC – Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării, for ce reunește aproximativ 2.000 de companii, care consideră că libertatea economică, cea a comerţului și a comunicării sunt fundamentale, într-o societate democratică. Acesta susține și apără interesele membrilor săi în relație cu terți, sprijină schimburile de informații și experiență, întărirea relațiilor cu organizații profesionale naționale și internaționale și promovarea concurenței loiale.
Sursa: www.clcc.ro