DIN CAUZA COVID – Tânjaua de pe Mara amânată pentru anul viitor

Reclame home 1
Reclame home 1
Reclame home 1
Reclame home 1
Evenimentele culturale care trebuiau să aibă loc în Maramureș în a doua zi de Paște (Udătoriul de la Șurdești), respectiv în a doua duminică a lunii mai, Tânjaua de pe Mara, au fost anulate în acest an din cauza pandemiei de coronavirus. Nici anul trecut aceste două obiceiuri agrare nu s-au ținut, exact din același același motiv. Totuși, autoritățile din Șișești și cele din Ocna Șugatag speră ca măcar anul viitor să se poată relua aceste obiceiuri care au făcut cunoscut Maramureșul în lume.
Pentru cei care nu știu, Tânjaua de pe Mara, este un vechi obicei agrar de primăvară din Maramureș, care îl are în centrul atenţiei, potrivit informațiilor furnizate de către Centrul Culturii Tradiționale Maramureș, pe deschizătorul de țarină, cel dintâi gospodar ieşit la arat. Obiceiul acesta se ținea în Hoteni, pe Valea Dărasca.
„Ce este o „tânja”? Un proțap cu oiște (ruda), la capătul căreia se află jugul în care se înjugă vitele. În cadrul obiceiului, sunt confecționate 12 tânjele, purtate, fiecare, de câte doi feciori, ele reprezentând cele 12 luni ale anului. Participanții se întrunesc la casa gospodarului, îmbrăcați în cele mai frumoase straie populare, unde sunt omeniți cu mâncare și băutură. Feciorii se ocupă de împodobirea și înstruțarea jugurilor cu ramuri de mesteacăn, panglici colorate, flori, ștergare înflorate și zurgălăi, apoi sunt legate una câte una laolaltă, iar în spatele lor, este legată teleguța plugului pe care stă sărbătoritul. Acesta este petrecut cu alai de fete, feciori și ceterași, purtat de-a lungul satului până la pârâul Dărasca, unde urmează să fie spălat (purificat). Sărbătoritul este ales de bătrânii și cei mai de seamă oameni ai satului, nu numai pentru faptul că a ieșit primul la arat, ci se ținea seama și de moralitatea și cinstea pe care o avea din partea obștii.
Înainte de plecarea alaiului de la casa gospodarului, se stabilesc cei care îl păzesc pe sărbătorit să nu fugă pe parcursul drumului până la pârâu, în numeroasele lui tentative de fugă, ci prins și adus înapoi pe teleguță. Dacă sărbătoritul reușește să scape și ajunge primul la apă să se spele singur, este absolvit de la obligația de a plăti băutura și mâncarea celor care participă, aceste cheltuieli revenind apoi comunității. Pe traseu nu lipsesc ghidușiile, ca fuga peste câmp, viraje spontane la dreapta, la stânga, spre amuzamentul celor prezenți.
Pregătirile fiind gata, alaiul pornește horind. Conform obiceiului, alaiul se îndreaptă mai întâi spre ogorul arat, care este înconjurat de trei ori în sensul de rotire a soarelui, iar cel ce a semănat ogorul, se roagă divinității, cerând binecuvântarea cerului asupra pământului pentru fertilitatea ogoarelor”, spun cei de la Centrul Culturii Tradiționale Maramureș.
Dragoș HOJDA
Print Friendly, PDF & Email
Reclame home 3
Reclame home 3

Related posts

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Reclame home 2
Reclame home 2
Reclame home 2