EDITORIAL: Coronavirusul anima spiritul de turma. De ce sa ramanem calmi, cand putem fi isterici?

Are si coronavirusul asta farmecul sau. Peste noapte, foarte multi romani au invatat cateva neologisme, cum ar fi: sapun, dezinfectant, clor, gel antibacterial, vitamina C, batista de hartie sau masca de protectie. Candva doldora de astfel de produse, rafturile magazinelor s-au golit acum mai ceva ca in ajunul Craciunului, desi preturile crescusera exponential, in unele cazuri. De la 35 de bani, o masca de protectie (in fapt, un soi de tesatura banala de care atarna doua bucati de elastic) a ajuns sa coste 6 lei. Manat de spiritul gregar, specific popoarelor in curs de civilizare, romanul si-a redescoperit apetitul pentru cumparaturi si stat inutil la coada. O binevenita incalzire inainte de Pasti, cand, evident, vom redeveni campioni mondiali la aruncatul alimentelor stricate cu ocazia Sarbatorilor.

Fara isterie, viata e pustiu, fapt pentru care nu ne vom mira sa auzim ca presedintele a decretat umplutul excesiv al carucioarelor la supermarketuri drept sport national obligatoriu pentru toata suflarea. Fobia mațului gol trebuie sa fie principiul dupa care sa ne calauzim existenta, iar toti aceia ce vor fi prinsi cu frigidere, camari si beciuri insuficient de burdusite cu provizii necesare pentru un an intreg sa fie aspru pedepsiti.

Mona a revenit si ea in atentia publicului, facand furori pana si intre dame. Diva alcoolului sanitar a vandut flacon dupa flacon, spirtul albastriu fiind probabil cel mai cautat produs nealimentar romanesc de la Decebal incoace. Intristati peste masura au fost fanii ei de o viata, cei ce ii pretuiesc aroma zi de zi, acestia fiind acum nevoiti a-si spori veniturile obtinute din plangoceala dusa la nivel de arta, la coltul strazi, in speranta ca pe piata neagra vor mai prinde macar o aramita dublu distilata.

In institutiile statului, functionarii au redescoperit emailul. Aceasta inventie a timpurilor noastre, care ne scapa de hartii, mape, stickuri si alte purtatoare de virusi. Dintr-o data, corespondenta e valabila si online, transferul fisierelor putandu-se realiza chiar mai ficient folosind internetul, in schimbul DVD-urilor, hard disk-urilor, stick-urilor sau altor unitati optice de stocare a informatiilor.

Se efectueaza mai multe plati online, la Finante, doamnele de la ghisee putand acum sa isi manance linistite sandwichul de pranz fara teama de a starni in randurile contribuabililor iritati de statul la interminabile cozi o furtuna de injuraturi care de care mai colorate. Iar incasarile merg chiar mai repede, platitorii de dari realizand ca nu trebuie sa stea la doua ghisee pentru a plati o singura data.

Traim vremuri cand trebuie sa ne adaptam cerintelor. Cei mai afectati nu vor fi rinocerii sau elefantii, ci micii amfibieni, aflati in perpetua incercare de a se stabili intre apa si uscat. Suntem somati sa platim cat mai mult cu cardul, desi la buticul din colt, placinta se achita doar cash. POS-ul nu a trecut testul studiului de fezabilitate sau accepta doar sume de peste 10 lei. Vom face foamea cu cardul in mana, asteptand in fata supermarketului pentru a fi unul din cei cinci clienti ce are acces printre rafturi.

Dar traim cu speranta ca am inteles ideea. O astfel de situatie ne arata cine sunt adevaratii profitori, cei ce isi ghideaza viitorul dupa greutatea argintului adunat la punga, si cine sunt aceia care raman doar simpli manipulati, nevinovatii devoratori ai tuturor fake-urilor ce li se infunda zilnic pe glanda. Pentru ca despre asta este vorba. Cei multi ii vor ajuta pe cativa parsivi (sau doar simpli norocosi) sa isi umple gusa mai repede.

Vreau sa cred ca e o simpla gluma. Dar nu e. Isteria abia a inceput.

Ciprian DRAGOS

Distribuie articolul
Adaugă un comentariu