MĂNĂSTIREA DRAGOMIREȘTI – Reînhumarea Preacuviosului Părinte Protosinghel Pimen Moldovan

Episcopia Maramureșului și Sătmarului a anunțat că de sărbătoarea închinată Intrării în biserică a Maicii Domnului a avut loc reînhumarea preacuviosului părinte protosinghel Pimen Moldovan, ctitorul și întemeietorul Mănăstirii „Sfântul Proroc Ilie” Dragomirești din județul Maramureș. Se știe că în acest an, în ajunul Praznicului Nașterii Maicii Domnului, a fost descoperit mormântul ctitorului Mănăstirii „Sfântul Proroc Ilie” Dragomirești, părintele Pimen Moldovan de către părintele protosinghel Iosif Petra, egumenul Mănăstirii Dragomirești. Au fost câteva zile de căutări la Prohodiște, locul unde a fost așezată și ctitorită vechea mănăstire de la poalele Țibleșului și unde au fost și găsite osemintele.

„Rânduiala a fost oficiată de către Preacuviosul Părinte Arhimandrit Dr. Macarie Motogna, exarhul mănăstiriilor și starețul Mănăstirii Rohia, Protos. Iosif Petra, egumenul mânăstirii și Pr. Mihai Chira, protopopul Vișeului, împreună cu un sobor de preoți, la care au participat monahi, monahii și credincioși. Preasfințitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului, a oferit o serie de îndrumări părintelui Iosif cu privire la cum și ce trebuie să facă cu osemintele ctitorului. Preasfinția Sa a explicat în acel moment deosebit că „Dumnezeu a făcut această minune, chiar de Centenarul Mănăstirii Dragomirești, ca să fie descoperit mormântul și să îi fie aduse osemintele în vatra mănăstirii și să fie pomenit la toate Sfintele Liturghii ca ctitor și întemeietor, îngrijindu-i mormântul după rânduiala bisericii ortodoxe strămoșești”.

Un fapt important este acela că, la data de 8 septembrie 1947, de praznicul Nașterii Maicii Domnului, pentru prima dată în istoria Mănăstirii Dragomirești, a fost săvârșită o Sfântă Liturghie arhierească, de către Preasfințitul Părinte Sebastian (Rusan), pe atunci episcop al Maramureșului -, arhiepiscop al Sucevei și Maramureșului (1948-1950) și arhiepiscop al Iașilor și mitropolit al Moldovei și Sucevei (1950-1956)””, precizează Episcopia Maramureșului și Sătmarului.

FOTO Episcopia Maramureșului și Sătmarului/facebook

Dragoș HOJDA

Distribuie articolul
Adaugă un comentariu