Trebuie să punem în centrul reformării cadrului de guvernanţă economică necesitatea continuării reformelor şi a investiţiilor, inclusiv cele din domeniul apărării şi securităţii, a afirmat ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, care a participat marţi, la Bruxelles, la reuniunea Consiliului Afaceri Economice şi Financiare (ECOFIN), informează AGERPRES.
Potrivit unei postări pe pagina de Facebook a Ministerului Finanţelor, reforma guvernanţei economice europene este o temă care a suscitat discuţii intense la reuniunea ECOFIN iar miniştrii de finanţe au reuşit să ajungă la un consens referitor la necesitatea reformării cadrului de guvernanţă, nevoia abordării diferenţiate a statelor membre şi o mai mare orientare către termenul mediu.
„Menţinerea unor abordări constructive şi pragmatice în perioada următoare este crucială. În acest sens, trebuie să punem în centrul reformării cadrului de guvernanţă economică necesitatea continuării reformelor şi a investiţiilor, inclusiv cele din domeniul apărării şi securităţii. Acest punct ar trebui să ocupe un loc central în timpul negocierilor”, a subliniat Adrian Câciu.
În privinţa punctelor asupra cărora statele membre au ajuns la un acord, Comisia Europeană va lansa un set de propuneri legislative, cel mai devreme la începutul lunii viitoare.
Un alt subiect important de pe agenda ECOFIN a fost conduita bugetară pe care ar trebui să o adopte statele membre în 2023, precum şi orientările pentru 2024, precizează Ministerul Finanţelor.
„În actualul context internaţional avem nevoie de predictibilitate, dar şi de adaptabilitate atunci când stabilim regulile bugetare pentru perioada imediat următoare. Actualul cadru de guvernanţă economică nu se mai potriveşte noii realităţi economice şi politice. Din acest motiv este necesar să discutăm despre modul în care trebuie schimbat”, a subliniat Adrian Câciu.
Potrivit Ministerului Finanţelor, o provocare pentru toate statele membre este răspunsul bugetar la criza energetică, în contextul în care măsurile de sprijin au reprezentat 1,2% din PIB în anul 2022 şi, potrivit estimărilor, anul acesta vor scădea la 0,9% din PIB. Cum o eventuală extindere a acestora ar fi extrem de costisitoare, Comisia Europeană recomandă eliminarea treptată sau adoptarea unor măsuri ţintite pentru sprijinirea populaţiei vulnerabile sau a companiilor, arată sursa citată.