Prețurile la alimentele de bază au explodat în ultima perioadă. S-au scumpit carburanții, materialele de construcții, uleiul și altele, facturile la energie electrică sau gaze naturale. Cei care nu au salariile de 3000 de euro se descurcă cel mai greu, în această situație fiind și foarte mulți maramureșeni. Sunt rate la bănci de achitat, sunt facturi de plătit, începe școala în mai puțin de o lună și toate cer bani.
„Acum cu 50 de lei te uiți în pungă și nu ai cumpărat mai nimic. Au crescut prețurile clar dar salariile nu. Și când aud că avem salarii de 3000 de euro, nu știu unde o văzut Cîțu asta. Poate unii au salariile acestea, dar cei mai mulți trăiesc cu 1500 de lei lunar, 2000 de lei. Mai ai o rată de achitat, un copil de crescut și s-au dus banii”, ne-a spus Maria.
Despre creșterea prețurilor s-a discut și la ultima ședință de Guvern. Premierul Florin Cîțu spunea atunci: „E o discuţie mai amplă despre ce se întâmplă cu preţurile. M-am uitat și eu pe raportul asupra inflaţiei prezentat luni de Banca Naţională. Decizia Băncii Centrale de săptămâna trecută a fost de a nu creşte dobânzile, ceea ce pentru mine arată că această creştere a preţurilor este temporară, pentru că, dacă Banca Centrală ar fi crezut că este o creştere a preţurilor care să fie permanentizată, ar fi luat o decizie de creştere a dobânzilor, deci avem de acolo un semnal. M-am dus la raportul prezentat de Banca Naţională să văd de unde vin aceste creşteri şi care sunt lucrurile şi aici vreau să le trecem în revistă împreună”.
„Majorarea prețurilor materiilor prime folosite în construcții reflectate mai ales în preţul intern al combustibililor, ameliorarea condiţiilor de cerere pe plan intern şi global, perturbările lanţurilor de valoare adăugată – ştiţi foarte bine, suntem într-o pandemie şi la nivel global -, ușoara depreciere a monedei naționale în raport cu euro- de aici rezultă cele mai mari creșteri în România. Tot Banca Națională ne spune: creșterea cotației țițeiului este încorporată rapid în prețul combustibililor, deci imediat se vede în România, în timp ce factura la gaze naturale se ajustează cu o anumită întârziere. Deci, ceea ce vedem la pompă este rezultatul prețului țițeiului la nivel global. Ştim foarte bine că în România, chiar și după această creștere a prețului – am văzut această creștere în toată Europa- , rămâne cu cel de-al doilea cel mai ieftin combustibil din Uniunea Europeană după Bulgaria. Aceste informaţii sunt de la Banca Națională. Mai este un lucru pe care trebuie să îl luăm în calcul la creșterea prețului la energie, care se vede, bineînțeles, în creșterea celorlalte prețuri, rata inflației, și pe care ni-l spune Banca Națională, care cred că este o sursă foarte credibilă, și pe care trebuie să o luăm calcul, anume traiectoria ascendentă a cotației energiei electrice este alimentată și de accelerarea tranziției verzi, pe plan comunitar. Asta înseamnă că tranziția la o energie verde costă, iar acest lucru se vede în prețul energiei şi se va vedea și în perioada următoare. De aceea, în discuțiile mele cu Comisia Europeană, de fiecare dată am spus că România nu își permite același ritm de tranziție la energie verde, pentru că avem un cost social mult prea mare, pe care trebuie să îl gestionăm. România va face tranziţia către energia verde, dar într-un ritm mai lent, tocmai pentru că vrem să nu avem aceste creșteri de costuri foarte mari. Şi mai era ceva tot de la Banca Națională – contribuția prețurilor la legume, fructe, văd că este negativă la dinamica, la variația anuală a prețurilor.
Tot Banca Națională ne spune că rata inflației este mare cam în toată Europa; de exemplu, în Estonia, este de 4,9%, Ungaria – 5,3%, Polonia – 5%, SUA – 5,4%. Deci, este un fenomen global, dar repet, faptul că Banca Centrală a menținut rata dobânzii constantă la ultima decizie și arată o inflaţie care revine sub 3%, în orizontul de politică monetară, îmi arată foarte clar că este doar o creștere temporară de prețuri, unde veniturile sunt în creștere permanentă. Aici voiam să ajung la următoarea informație pe care a dat-o INS astăzi, sub celălalt comunicat: salariul mediu nominal brut a crescut față de luna mai, a crescut și față de anul trecut, dar interesant este că mediul nominal net, care a crescut față de anul trecut cu 7,4% și chiar cel real crește cu 3,3%. Având în vedere că această creştere a preţurilor este temporară, dar veniurile cresc permanent, eu cred că lucrurile se vor îmbunătăţi. Repet, când este vorba de evoluția inflației, de ce se întâmplă cu prețurile, sursa cea mai bună este Banca Națională și reacțiile Băncii Naționale. Dacă Banca Naţională ar fi fost îngrijorată de o explozie a prețurilor, ar fi avut o reacți.. În acest moment, nu avem acest lucru”, s spus Cîțu.
Dragoș HOJDA