„Am avut vecini care s-au dus și au dat binețe copiilor, celor care îi îngrijeau, le-au adus prăjituri. Am avut la un moment dat și un alt exemplu, unde a fost un început de incendiu într-o casă. Aici, vecinii, în loc să sară să-i ajute pe îngrijitori și pe educatori care scoteau copiii, au stat și s-au uitat la ei. Am avut tot felul de situații pentru că lumea e diferită. În ultimii ani însă, în mentalul colectiv văd o schimbare: e mai puțină opoziție în ceea ce încercăm să facem și, cu siguranță, mult mai puțină opoziție vizibilă și verbală vizavi de serviciile sociale în comunități”, spune Ștefan Dărăbuș, director global de programe Hope and Homes for Children, scrie republica.ro.
În România, organizația pe care o reprezintă face reformă în sistemul de protecție a copilului de 25 de ani. A închis, alături de asociația Sera și de autoritățile publice, 60 de orfelinate și până în 2027 și-a propus să închidă toate centrele de plasament oferind copiilor încă instituționalizați un nou concept – cel de casă sau apartament de tip familial. „E un tip de serviciu rezidențial cât mai apropiat de mediul familial și e pentru noi un last resort, cum zice englezul, un ultim tip de serviciu pe care îl dezvoltăm în tot ce înseamnă procesul de închidere a instituțiilor de tip vechi”, explică Ștefan Dărăbuș, în podcastul România, o țară bună pentru copii, dacă ai noroc, realizat de Diana Marcu și amplificat de Republica.ro.
„Începem cu ceva ce nu se vede”, spune Ștefan Dărăbuș: „cu acei copii care ar urma să intre în orfelinate, dacă nu am lucra alături de partenerii noștri din autoritățile publice pentru protecția copilului. Mă refer la partea de prevenire a separării de familie, așa zisa prevenire a abandonului.
Mi se pare un nume nepotrivit pentru părinți: dacă aș fi în situația în care nu aș putea să am grijă de copiii mei – pentru că nu am un loc de muncă, nu am venituri și m-au dat afară din locul în care locuiesc cu chirie – decât să dorm sub un pod poate că m-aș duce să văd cine mă poate ajuta la Direcția de Protecție a Copilului. Atunci când nu poți primi ajutor să rămâi cu copiii nu se numește că îi abandonezi; ci se numește că ești pus în situația de a fi separat de copii. De aici termenul de prevenire a separării familiale. Cu asta începem”, spune directorul HHC, „pentru că altfel, acești copii, dacă nu îi ajuți să rămână cu părinții lor, ajung în instituții; sunt cei care vor alimenta centrele de plasament, orfelinatele, și mâine și poimâine”.
Integral pe republica.ro